Bătălie pierdută în instanță pentru un titlu de proprietate Judecătoria Constanța a respins cererea privind un teren de pe bulevardul Tomis

• Dosarul a fost înregistrat inițial pe rolul instanței sub numărul 12185/212/2025 (format vechi), având ca părți Comisia Locală de Fond Funciar a Municipiului Constanța, Comisia Județeană de Fond Funciar și Primarul Municipiului Constanța.

 
Un nou litigiu având ca obiect fondul funciar s-a finalizat la instanța de fond din Constanța cu un verdict nefavorabil pentru reclamant. Printr-o hotărâre pronunțată la sfârșitul lunii august 2026, Judecătoria Constanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de o persoană fizică împotriva autorităților locale și județene, care urmărea obținerea unui titlu de proprietate pentru terenul de sub un spațiu comercial din municipiu.
 
Contextul litigiului și pretențiile reclamantului
 
Dosarul a fost înregistrat inițial pe rolul instanței sub numărul 12185/212/2025 (format vechi), având ca părți Comisia Locală de Fond Funciar a Municipiului Constanța, Comisia Județeană de Fond Funciar și Primarul Municipiului Constanța. Reclamantul a solicitat instanței să oblige autoritățile să întocmească documentația necesară și să emită titlul de proprietate pentru o cotă-parte de teren aferentă unei construcții localizate pe Bulevardul Tomis din Constanța.
 
Imobilul în cauză, compus din beci și parter cu destinație de spațiu comercial, fusese dobândit de persoana fizică în august 2022, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. La rândul său, vânzătorul inițial îl obținuse anterior (în anul 1998) de la RAEDPP Constanța, în temeiul Legii nr. 112/1995. Solicitarea adresată comisiilor de fond funciar s-a întemeiat pe prevederile art. 27 alin. 2^3 din Legea nr. 18/1991, modificate prin Legea nr. 263/2022 și acte normative ulterioare, care permit titularilor unor construcții să solicite atribuirea în proprietate a terenului deținut.
 
Motivele pentru care instanța a respins acțiunea
 
După soluționarea excepțiilor procedurale – instanța admițând excepția lipsei capacității procesuale de folosință în ceea ce privește Primăria Municipiului Constanța, ca structură fără personalitate juridică – judecătorii au analizat fondul cauzei.
 
Respingerea acțiunii s-a bazat pe o serie de argumente majore:

1. Natura nerezidențială a imobilului: Prevederile Legii nr. 18/1991 invocate de reclamant vizează în principal terenurile aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești. Din actele dosarului, extrasele de carte funciară, istoricul fiscal și documentațiile cadastrale a rezultat clar că imobilul deținut are destinația de spațiu comercial, situat la parterul unui condominiu, nefiind o locuință în sensul reglementărilor fondului funciar.
2. Imposibilitatea individualizării terenului în indiviziune: Rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauză au arătat că terenul de sub imobil face parte dintr-o suprafață mai mare, aflată în indivizime între mai mulți coproprietari ai condominiului. Neexistând un partaj sau o lotizare prealabilă, nu se poate stabili cu exactitate suprafața strictă și delimitată prin puncte și măsurători care să revină exclusiv reclamantului.
3. Lipsa înscrierilor specifice: S-a constatat că imobilul în cauză nu figurează ca locuință în registrul agricol al Municipiului Constanța, o condiție cumulativă impusă de normele legale aplicabile.

 
Cheltuieli de judecată și calea de atac

 
Prin sentința civilă pronunțată pe 28 august 2026, Judecătoria Constanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Totodată, instanța a obligat reclamantul la plata sumei de 1.800 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată (reprezentând onorariul apărătorului ales al Comisiei Locale de Fond Funciar) și la achitarea diferenței de onorariu cuvenite expertului tehnic judiciar.
 
Nemulțumit de soluția pronunțată pe fond, reclamantul a atacat hotărârea cu apel la data de 19 octombrie 2026, dosarul urmând să își urmeze cursul pe rolul Secției I civile a Tribunalului Constanța.
 
PRECIZĂRI:             

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Magistrații ar putea lua o decizie azi în procesul dintre Megalex Trading SRL și Protecția Consumatorilor Constanța