Dosarul Retrocedărilor. Uraganul imobiliar, dezlănțuit în Capitală pentru aproape 50 de terenuri din dosar, suspendat de judecători!

 

• Magistrații Tribunalului București au hotărât suspendarea procesului deschis împotriva protagoniștilor de top ai retrocedărilor din timpul administrației Radu Mazăre!
• Motivul suspendării, potrivit datelor oficiale, este reprezentat de articolul 242 alineat 1 Cod procedură civilă.
• În cauză sunt vizate nu mai puțin de 49 de terenuri din Constanța, tranzacționate între diferiți „actori“ ai Dosarului Retrocedărilor ori între apropiați ai acestora.
• Decizia de suspendare poate fi atacată în recurs, la instanța superioară.

 
Răsturnare de situație în procesul deschis de administrația locală din Constanța pentru recuperarea a circa 50 de terenuri vizate de hotărârea definitivă procnunțată de Curtea Supremă în Dosarul Retrocedărilor!
 
Magistrații Tribunalului București au hotărât suspendarea procesului deschis împotriva protagoniștilor de top ai retrocedărilor din timpul administrației Radu Mazăre!
 
Motivul suspendării, potrivit datelor oficiale, este reprezentat de articolul 242 alineat 1 Cod procedură civilă.
 
Conform textului de lege menționat de instanță, „când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheierea care anume obligații nu au fost respectate“.
 
Amintim, în această cauză, reclamant este UAT Municipiul Constanța, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul București la data de 30 septembrie 2020, pe ultima sută de metri a mandatului primarului Decebal Făgădău, primarul ales al Constanței, Vergil Chițac, depunând jurământul în funcție la data de 29 octombrie 2020.
 
Nulitatea absolută a actelor de tranzacționare a terenurilor
 
Este vorba despre dosarul 25579/3/2020, ce are ca obiect „constatare nulitate act juridic“.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în cauză sunt vizate nu mai puțin de 49 de terenuri din Constanța, tranzacționate între diferiți „actori“ ai Dosarului Retrocedărilor ori între apropiați ai acestora.
 
Astfel, în cauză, Municipiul Constanța le-a cerut judecătorilor să constate nulitatea absolută în legătură cu actele de tranzacționare a terenurilor, în baza deciziei definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza penală nr. 6536/2/2008, devenită cunoscută generic drept Dosarul Retrocedărilor.
 
Potrivit Biroului de presă al Primăriei Constanța, în dosarul civil se solicită constatarea nulității absolute privind tranzacțiile ce vizează 49 de terenuri, solicitarea fiind formulată în baza Deciziei penale 32/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
 
Pârâți în cauză sunt Georgică Giurgiucanu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Camboianu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Cristian Borcea (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Mihaela Mariana Bocea, Dragoș Emil Săvulescu (de asemenea, condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Rodica Cristina Ghionea (Săvulescu), Virgil Călina, dar și compania Habitat și Ambient (vizată de Dosarul Retrocedărilor).
 
La rândul său, pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a fost încuviințată în principiu, la un termen anterior, cererea de intervenție voluntară principală.
 
A fost respinsă, însă, o cerere similară formulată de Banca Națională a României.
 
La rândul său, și Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a formulat o cerere de intervenție în proces, însă instanța nu s-a pronunțat încă asupra acestei solicitări.
 
Pe de altă parte, decizia instanței de a suspenda procesul, din culpa reclamantului, poate fi atacată cu recurs pe toată durata suspendării.
 
Dacă se va declara recurs, iar acesta va fi admis de Curtea de Apel București, procesul se va relua la Tribunalul București, pentru stabilirea viitorului celor aproape 50 de terenuri vizate de acțiunea de recuperare a acestora.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Retrocedare impresionantă în cartierul Viile Noi, din Constanţa! Terenul fusese preluat abuziv de comunişti. Proprietarii l-au cerut înapoi din 1991!