Dosarul „Mica Sicilie” Liderii grupării contestă arestul preventiv după decizia de ieri a Tribunalului Constanța

Tensiunile juridice ating cote maxime în dosarul „Mica Sicilie”, cel mai amplu caz de criminalitate organizată din sudul litoralului. Astăzi, 13 mai 2026, trei dintre figurile centrale ale grupării care a terorizat cartierul Km 4-5 au atacat oficial decizia magistraților de a-i menține în spatele gratiilor.

Contestații în serie după decizia de marți

Imediat după ce Tribunalul Constanța a decis ieri, 12 mai, prelungirea măsurilor preventive, „nucleul dur” al organizației a reacționat. În dosarul 2577/118/2026/a2*, s-au înregistrat oficial contestații formulate de:

• Drugă Bogdan (zis Boby) – considerat unul dintre pilonii principali ai grupării;

• Bădrăgan Daniel (zis Naș);

• Cristuinea Adrian.

Calea de atac tip Contestație (NCPP) va fi trimisă spre soluționare Curții de Apel Constanța, care va avea ultimul cuvânt privind libertatea inculpaților.

Imediat după pronunțarea deciziei, liderii și membrii grupării au reacționat în bloc, astfel că pe rolul instanței au fost înregistrate deja contestațiile formulate de Drugă Bogdan (zis Boby), Bădrăgan Daniel (zis Naș), Cristuinea Adrian, Popescu Niky Alin și Mangu Adrian Gabriel — toți aflați în arest preventiv — alături de Gurei Mariana Cristina, aflată sub control judiciar, toți aceștia încercând acum să obțină o măsură mai blândă la instanța superioară.

„Nucleul dur” rămâne în arest. Prejudiciu record de 6,5 milioane euro

Reamintim că, prin încheierea pronunțată ieri de completul F4, instanța a respins cererile de înlocuire a arestului preventiv cu măsuri mai blânde pentru 14 inculpați. Magistrații au considerat că membrii grupării reprezintă în continuare un pericol social major, având în vedere acuzațiile grave:

• Constituirea unui grup infracțional organizat;

• Trafic de persoane și de minori;

• Viol, cămătărie și spălare de bani.

Gruparea ar fi dominat zona Km 4-5 timp de 12 ani, acumulând prin violență și intimidare un profit ilicit estimat de anchetatori la peste 6,5 milioane de euro.

Măsuri stricte pentru „eșaloanele secunde” și firmele paravan

În timp ce liderii stau în celule, rețeaua de suport — formată în mare parte din membri ai familiilor (Mangu, Velicu, Popescu) și „săgeți” financiare — rămâne sub control judiciar.

O atenție deosebită a fost acordată inculpatelor Cerbu Florentina și Vajda Ana-Agafia, cărora instanța le-a interzis explicit să părăsească teritoriul României, având în vedere rolul lor în logistica traficului de persoane. De asemenea, entitatea juridică VAB MUSIC EVENTS S.R.L., suspectată că asigura „paravanul” financiar prin afaceri în Satul de Vacanță, rămâne sub interdicție patrimonială pentru încă 60 de zile.

Ce urmează?

Dacă Curtea de Apel va respinge contestațiile depuse astăzi de „Boby”, „Naș” și restul apărării, aceștia vor rămâne în detenție cel puțin până la data de 10 iunie 2026, când va avea loc o nouă verificare a măsurilor.

 
Nucleul de decizie: Liderii acuzați de coordonarea grupării
 
În vârful ierarhiei, cei cinci lideri aflați în arest preventiv sunt acuzați de constituirea grupului infracțional organizat, având roluri de coordonare în activități de camătă, șantaj și spălare de bani.

• Bogdan Drugă (Boby): Pe lângă coordonare, este acuzat de gestionarea jocurilor de noroc ilegale și spălare de bani prin multiple circuite financiare.
• Constantin-Virgil Pase (Vira): Are cel mai lung cazier de acuzații, de la trafic de persoane și proxenetism în formă continuată, până la trafic de droguri de risc și mare risc, instigare la mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor.
• Victor Manea (Mânuță): Este acuzat de cele mai violente fapte, respectiv trafic de minori în formă agravată și viol.
• Florin-Marian Ștefan (Calu) și Niculae Stănică (Bidi): Aceștia sunt vizați în principal pentru controlul pieței de camătă, șantaj și albirea banilor proveniți din aceste activități.

 
„Locotenenții” și brațul operativ: Trafic de carne vie și spălare de bani
 
Un al doilea eșalon de inculpați, majoritatea aflați în stare de arest, este acuzat de execuția propriu-zisă a traficului de persoane și asigurarea logisticii.

• Florin Petcu (Oaie): Deși arestat în lipsă, este acuzat de trafic de persoane, camătă și nerespectarea regimului armelor.
• Adrian Gabriel Mangu, Eduard George Stoian (Edi), Robert-Ionuț Gheorghe (Blondu) și Costinel Roberto Gurei (Roby): Aceștia sunt acuzați de recrutarea tinerelor și coordonarea activității de proxenetism, inclusiv pe teritorii străine.
• Niky-Alin Popescu: Este vizat pentru trafic de persoane, dar și pentru introducerea pe piață a substanțelor psihoactive noi (etnobotanice).
• Marius Naum: Acuzat de un „pachet” infracțional complet: trafic de persoane, proxenetism, camătă și șantaj.
• Daniel Bădrăgan (Nas): Pe lângă acuzațiile de spălare de bani, este trimis în judecată și pentru pornografie infantilă.

 
Verigile de suport și „paravanul” financiar

 
O parte semnificativă a grupării, formată din 20 de persoane aflate sub control judiciar sau arest la domiciliu (precum Ionuț Marin, Ciprian-Gabriel Hlusin sau Andrei Tohăneanu), avea rolul de a asigura protecția membrilor sau de a disimula veniturile.

• Componenta feminină: Inculpate precum Adina-Cristina Geangu, Violeta Velicu sau Diana-Cristina Tărăbuță sunt acuzate de complicitate la proxenetism și, în special, de spălare de bani, fiind cele care gestionau conturile și fluxurile financiare prin care banii negri intrau în circuitul legal.
• Favorizarea făptuitorului: Trei inculpate (Ana-Agafia Vajda, Irina-Lavinia Șavlovschi și Sofia-Ecaterina Brâncuși) sunt trimise în judecată exclusiv pentru încercarea de a proteja membrii grupării de brațul legii.

 
O noutate a dosarului este inculparea S.C. VAB MUSIC EVENTS S.R.L., persoană juridică acuzată oficial de spălare de bani în formă continuată. Procurorii susțin că prin intermediul acestui club din Satul de Vacanță au fost rulate sume importante provenite din exploatarea victimelor și din camătă, oferind o aparență de legalitate veniturilor membrilor clanului.
 
Comunicat de presă  07.05.2026 DIICOT integral

Urmare a comunicatelor de presă nr. 26 din 19.11.2025,  nr. 3 din 20.11.2025, nr. 1 din 11.12.2025 și nr.1 din 23.04.2026 , Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin rechizitoriul din 6 mai 2026,  procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Calul Troian”, trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37  persoane fizice și o persoană juridică), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.

Cei 37 de inculpați se află sub diverse măsuri privative, respectiv restrictive de libertate, 15 fiind sub măsura arestului preventiv, una a arestului la domiciliu și 21 a controlului judiciar. 

Actele de urmărire penală arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanța, în cartierul cunoscut sub numele de Km.4-5, cinci dintre inculpați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, și ceilalți inculpați.


Probele administrate au relevat faptul că grupul infracțional organizat,  unul de tip polivalent, a fost constituit, inițial  în scopul obținerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât și numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracțiuni, respectiv camătă, dar și pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracțională.

Gruparea a prezentat, pe parcursul existenței, o structură determinată,  bazată pe  “diviziunea muncii” , cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unități structurate.

Sub conducerea ”nucleului dur”, format din cei 5 constituenți inițiali, membrii au primit și avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual,  de a primi sumele de bani obținute din activitatea de prostituție, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în țară, de a colecta sumele de bani obținute din practicarea prostituției, de a ține evidența sumelor de bani obținute din activitatea de prostituție și cea de cămătărie, de a însoți și transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecția,  de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata proveniență a bunurilor provenite din comiterea de infracțiuni, de a acționa ca persoană interpusă în cadrul unor societăți,  de a pune la dispoziția  grupării date de identificare în vederea creării unor conturi  bancare,  de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecția membrilor grupării, precum și a tinerelor care practicau prostituția.

Investigațiile au arătat că activitatea infracțională a grupării de criminalitate organizată  nu s-a limitat la zona municipiului Constanța,  ci s-a extins atât în țară, cât și  in diverse locații din Franța, Marea Britanie, Elveția și Austria.

In scopul de a-și demonstra ”puterea”, dar și pentru a atrage noi victime, inculpații au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi și restaurante, pentru a disimula natura și proveniența surselor ilicite de venit.

De asemenea, pentru a-și impune ”supremația” pe zona de acțiune, care să permită membrilor săi derularea activităților infracționale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acționat, în multe situații, cu violență, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală „Mica Sicilie”.

Sentimentul de apartenență la grupul infracțional a avut dublu rol: pe de-o parte siguranța membrilor grupului că, în situația în care grupări rivale sau persoane care la un moment dat ar fi putut reprezenta riscuri de orice natură, un număr suficient de membri s-ar fi putut grupa în orice moment, astfel încât să poată reacționa și, pe de altă parte, rolul de a descuraja orice persoană care, din diferite motive, ar fi putut intra  în conflicte cu vreunul dintre membrii grupului.

Relațiile dintre membrii grupării Km 4-5, care s-a autocreditat și autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanța, au fost evidențiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracțional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obținere a veniturilor de către membrii grupării: ” M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici.”

Tot ca semn al apartenenței, membrii au afișat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinația 4-5 și au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacție de opoziție din partea victimelor, a familiilor și anturajului acestora, dar și a unor terți, martori la acțiuni ale grupării.

Grupul infracțional organizat a fost destructurat în noiembrie 2025, în urma unei ample acțiuni a DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, realizată împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, în urma perchezițiilor efectuate, la acel moment, din  locuințele inculpaților fiind ridicate 200.000 lei,  51.000 euro, precum și alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), 3 arme letale și 4 neletale, toate deținute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuțite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux și diverse bijuterii, cantități de droguri de risc și mare risc, instrumente de porționare, cântărire și consum a substanțelor interzise, medii de stocare și înscrisuri cu valoare probatorie.

Pe parcursul administrării probatoriului, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cametei, dar și altor infracțiuni săvârșite de către membrii grupului infracțional.

De asemenea, în urma cercetărilor efectuate, au fost dispuse măsuri și asupra unei persoane juridice (club), ce a fost folosită ca unealtă în scopul spălării banilor proveniți din activitățile infracționale ale grupării de criminalitate organizată.

Totodată, prin actul de sesizare a instanței procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au solicitat menținerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile și terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani și alte bunuri mobile aparținând inculpaților, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.

S-a solicitat și menținerea măsurilor preventive față de inculpați,  precum și obligarea acestora la plata sumei de 2.252.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Constanța.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.