Dosarul gigant „Calul Troian” din Constanța Cauza privind măsurile preventive a ajuns pe masa Curții de Apel! Ce se întâmplă la instanță

Curtea de Apel Constanța analizează marți, 14.07.2026, contestațiilor formulate în mega-ancheta penală ce vizează zeci de inculpați din județ. În timp ce o parte dintre cei arestați încearcă să iasă de după gratii, procurorii încearcă să blocheze eliberarea lor. Instanța a stabilit termene de judecată urgente pentru astăzi și mâine.

Dosarul, înregistrat sub numărul unic 2577/118/2026/a10 la Secția Penală a Curții de Apel Constanța, are ca obiect verificarea măsurilor preventive (conform art. 207 NCPP), în stadiul procesual de contestație.

Mobilizare masivă la Curtea de Apel - Cine solicită eliberarea

Conform datelor oficiale din completul de judecată, pe lista celor care au atacat decizia Tribunalului și au primit calitatea de Contestator Inculpat se află aproape toate numele grele din dosar:

• Din spatele gratiilor (Arest Preventiv): Drugă Bogdan (zis „Boby”), Pase Constantin Virgil (Zis „Vira”), Manea Victor (zis „Mânuță”), Ștefan Florin Marian (zis „Calu”), Stoian Eduard George (zis „Blonduțu”/„Edi”), Gheorghe Robert Ionuț (zis „Blondu”), Gurei Costinel Roberto (zis „Roby”), Popescu Niky Alin, Naum Marius și Cristuinea Adrian. Aceștia solicită înlocuirea arestului cu măsuri privative de libertate mai blânde.
• Din arest la domiciliu: Marin Ionuț cere ridicarea sechestrului de la domiciliu și trecerea sub o măsură mai permisivă.
• De sub control judiciar: Geangu Adina Cristina (care a contestat inclusiv obligativitatea purtării brățării electronice de supraveghere).

Cine riscă să revină în arest - Strategia procurorilor

Un detaliu extrem de important care reiese din listele instanței este calitatea de Intimat Inculpat atribuită altor membri ai grupării. Printre aceștia se numără Stănică Niculae (zis „Bidi”), Mangu Adrian Gabriel, Bădrăgan Daniel (zis „Nas”) — rămași în arest preventiv — dar și persoane aflate în libertate sub control judiciar, precum Hlusin Ciprian Gabriel, Tohăneanu Andrei, Cerbu Florentina și Tărăbuță Diana Cristina.

În mod deosebit, în cazul inculpatului Grigorenco Iulian (zis „Birlic”), pe lângă măsura inițială a controlului judiciar (CJ), apare mențiunea +AAC, ceea ce indică o solicitare sau o extindere a măsurilor, posibil o contestație a procurorilor care cer măsuri mai dure sau o arestare preventivă directă în cazul său.

Termene în regim de urgență


Datorită caracterului urgent al măsurilor preventive, Curtea de Apel Constanța a alocat dosarul către Completul 1 Contestații:

1. Primul termen: A fost programat pe data 14.07.2026, începând cu ora 10:00.
2. Al doilea termen (Continuitate): Este fixat pentru 15.07.2026, tot de la ora 10:00.

Decizia pe care o vor pronunța magistrații Curții de Apel Constanța în aceste zile va fi definitivă. Aceasta va stabili clar dacă cei 14 inculpați își vor petrece următoarea lună în arestul Poliției sau dacă judecătorii vor decide că aceștia pot fi cercetați în stare de libertate ori la domiciliu.
 
Ce a transmis DIICOT cu privire la dosar
 
Prin rechizitoriul din 6 mai 2026,  procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Calul Troian”, trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37  persoane fizice și o persoană juridică), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
 
Cei 37 de inculpați se află sub diverse măsuri privative, respectiv restrictive de libertate, 15 fiind sub măsura arestului preventiv, una a arestului la domiciliu și 21 a controlului judiciar.
 

Actele de urmărire penală arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanța, în cartierul cunoscut sub numele de Km.4-5, cinci dintre inculpați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, și ceilalți inculpați.
 
Probele administrate au relevat faptul că grupul infracțional organizat,  unul de tip polivalent, a fost constituit, inițial  în scopul obținerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât și numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracțiuni, respectiv camătă, dar și pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracțională.
 
Gruparea a prezentat, pe parcursul existenței, o structură determinată,  bazată pe  “diviziunea muncii” , cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unități structurate.
 
Sub conducerea ”nucleului dur”, format din cei 5 constituenți inițiali, membrii au primit și avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual,  de a primi sumele de bani obținute din activitatea de prostituție, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în țară, de a colecta sumele de bani obținute din practicarea prostituției, de a ține evidența sumelor de bani obținute din activitatea de prostituție și cea de cămătărie, de a însoți și transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecția,  de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata proveniență a bunurilor provenite din comiterea de infracțiuni, de a acționa ca persoană interpusă în cadrul unor societăți,  de a pune la dispoziția  grupării date de identificare în vederea creării unor conturi  bancare,  de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecția membrilor grupării, precum și a tinerelor care practicau prostituția.
 
Investigațiile au arătat că activitatea infracțională a grupării de criminalitate organizată nu s-a limitat la zona municipiului Constanța,  ci s-a extins atât în țară, cât și  in diverse locații din Franța, Marea Britanie, Elveția și Austria.
 
In scopul de a-și demonstra ”puterea”, dar și pentru a atrage noi victime, inculpații au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi și restaurante, pentru a disimula natura și proveniența surselor ilicite de venit.
 
De asemenea, pentru a-și impune ”supremația” pe zona de acțiune, care să permită membrilor săi derularea activităților infracționale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acționat, în multe situații, cu violență, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală „Mica Sicilie”.
 
Sentimentul de apartenență la grupul infracțional a avut dublu rol: pe de-o parte siguranța membrilor grupului că, în situația în care grupări rivale sau persoane care la un moment dat ar fi putut reprezenta riscuri de orice natură, un număr suficient de membri s-ar fi putut grupa în orice moment, astfel încât să poată reacționa și, pe de altă parte, rolul de a descuraja orice persoană care, din diferite motive, ar fi putut intra  în conflicte cu vreunul dintre membrii grupului.
 
Relațiile dintre membrii grupării Km 4-5, care s-a autocreditat și autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanța, au fost evidențiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracțional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obținere a veniturilor de către membrii grupării: ” M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici.”
 
Tot ca semn al apartenenței, membrii au afișat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinația 4-5 și au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacție de opoziție din partea victimelor, a familiilor și anturajului acestora, dar și a unor terți, martori la acțiuni ale grupării.
 
Grupul infracțional organizat a fost destructurat în noiembrie 2025, în urma unei ample acțiuni a DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, realizată împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, în urma perchezițiilor efectuate, la acel moment, din  locuințele inculpaților fiind ridicate 200.000 lei,  51.000 euro, precum și alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), 3 arme letale și 4 neletale, toate deținute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuțite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux și diverse bijuterii, cantități de droguri de risc și mare risc, instrumente de porționare, cântărire și consum a substanțelor interzise, medii de stocare și înscrisuri cu valoare probatorie.
 
Pe parcursul administrării probatoriului, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cametei, dar și altor infracțiuni săvârșite de către membrii grupului infracțional.
 
De asemenea, în urma cercetărilor efectuate, au fost dispuse măsuri și asupra unei persoane juridice (club), ce a fost folosită ca unealtă în scopul spălării banilor proveniți din activitățile infracționale ale grupării de criminalitate organizată.
 
Totodată, prin actul de sesizare a instanței procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au solicitat menținerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile și terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani și alte bunuri mobile aparținând inculpaților, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.
 
S-a solicitat și menținerea măsurilor preventive față de inculpați,  precum și obligarea acestora la plata sumei de 2.252.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
 
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Constanța.
 
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
RECHIZITORIU DIICOT Codul secret al grupării „Mica Sicilie” din Constanța. Tatuaje ritualice, pistoale Walther și sclavie digitală în gruparea „KM 4-5”