RECHIZITORIU DIICOT Codul secret al grupării „Mica Sicilie” din Constanța. Tatuaje ritualice, pistoale Walther și sclavie digitală în gruparea „KM 4-5”

• Prin rechizitoriul emis la data de 6 mai 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37 de persoane fizice și o persoană juridică – societatea SC VAB MUSIC EVENTS SRL)

 
Tribunalul Constanța va relua pe 6 iulie 2026, la ora 11:00 (Completul F4), dezbaterile în faza de cameră preliminară în dosarul penal nr. 2577/118/2026/a1, cunoscut public sub numele de dosarul „Mica Sicilie”. Termenul anterior, din 8 iunie 2026, a fost amânat de judecătorul de cameră preliminară pentru a permite pregătirea apărării. Obiectul acestei faze procesuale îl reprezintă verificarea legalității trimiterii în judecată, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
 
Prin rechizitoriul emis la data de 6 mai 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37 de persoane fizice și o persoană juridică – societatea SC VAB MUSIC EVENTS SRL).
 
Acuzațiile aduse de procurori vizează o gamă extinsă de infracțiuni grave:

• Constituirea unui grup infracțional organizat;
• Camătă și șantaj;
• Trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism;
• Spălare a banilor;
• Trafic de droguri de risc și de mare risc;
• Viol și pornografie infantilă;
• Nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
• Influențarea declarațiilor și răzbunarea pentru ajutorul dat justiției.

 
Conform actului de sesizare, gruparea s-a constituit în anul 2014 în cartierul constănțean Km. 4-5. Inițial axat pe obținerea de venituri din exploatarea sexuală a unor tinere, grupul s-a dezvoltat numeric și financiar, diversificându-și activitatea spre cămătărie, șantaj și spălare de bani pentru a introduce sumele ilicite în circuitul civil.
 
Datorită actelor extreme de violență și a scandalurilor publice repetate prin care membrii își impuneau supremația, zona de acțiune a primit în presa locală denumirea de „Mica Sicilie”. Activitatea rețelei s-a extins dincolo de granițele județului Constanța, operând ramificații în Franța, Marea Britanie, Elveția, Austria, Olanda, Belgia și Spania.
 
Structura piramidală a grupării și rolurile membrilor
 
Anchetatorii au stabilit că organizația funcționa pe baza unei stricte „diviziuni a muncii”, având reguli clare și o ierarhie bine definită:
Palierul I: Nucleul de Conducere

• Drugă Bogdan (zis „Boby”) – Identificat drept liderul absolut, cel care impunea deciziile, soluționa conflictele interne și coordona activitățile de cămătărie și spălare de bani, beneficiind de legături strânse cu lideri ai altor grupări din țară.
• Pase Constantin Virgil (zis „Vira”) – Lider care coordona în fapt activitățile de trafic de persoane și proxenetism. Acesta recruta tinerele (folosind inclusiv metoda Loverboy și oferirea de substanțe interzise) și gestiona rețeaua externă.
• Manea Victor (zis „Mânuță” sau „Padre”) – Membru istoric cu rol de consiliere a grupului, responsabil cu gestionarea sumelor date cu camătă și identificarea datornicilor.
• Stănică Niculae (zis „Bidi”) – Palier superior, implicat în spălarea banilor și asigurarea protecției.
• Ștefan Florin Marian (zis „Calu”) – Executant violent utilizat direct în recuperarea sumelor de bani și protecția tinerelor exploatate.

 
Palierul II: Brațul Operativ și Colectorii

 
Pe acest palier se aflau cei care asigurau intervențiile violente pe teren, transportau tinerele în străinătate și colectau fizic sumele provenite din prostituție și cămătărie. Printre aceștia se numără Petcu Florin (zis „Oaie” - judecat în lipsă), Mangu Adrian Gabriel, Bădrăgan Daniel (zis „Nas”), Stoian Eduard George (zis „Blonduțu”), Gheorghe Robert Ionuț (zis „Blondu”), Gurei Costinel Roberto (zis „Roby”), Popescu Niky Alin, Naum Marius, Cristuinea Adrian și Rustem Engin.
 
Palierul III: Logistica de familie și interpușii financiari
 
Pentru a bloca investigațiile financiare, liderii și-au implicat direct rudele de gradul I și partenerii (peste 15 persoane cercetate sub control judiciar). Aceștia aveau rolul de a primi sume prin sisteme de transfer rapid, de a deschide conturi bancare/Revolut sau de a înmatricula pe numele lor autoturisme de lux și imobile. În circuit era folosită și persoana juridică SC Vab Music Events SRL, prin intermediul căreia se opera un club în Satul de Vacanță, folosit ca paravan economic pentru spălarea banilor.
 
Identitatea de grup și arsenalul confiscat
 

Membrii grupării își marcau public apartenența prin elemente simbolice clare: purtau tatuaje specifice codificate (reprezentând un pumnal, un cocktail Molotov și cifra 4 sub formă de fortăreață), utilizau numere de înmatriculare auto care includeau combinația „4-5” și foloseau aplicații criptate (grupul digital „SOUTH 4-5 SIDE”).
 
Gruparea a fost destructurată în noiembrie 2025 în urma unei operațiuni de anvergură a DIICOT și BCCO Constanța. În urma celor 76 de percheziții domiciliare, s-a descoperit un veritabil arsenal destinat confruntărilor stradale:

• Sume de bani: 200.000 lei și 51.000 euro (plus valute precum USD, CAD, UKP);
• Armament: 3 arme letale și 4 neletale deținute ilegal, alături de zeci de arme albe (săbii samurai, macete, boxuri, veste anti-înjunghiere și tactice);
• Tehnologie de monitorizare: dispozitive de localizare GPS și drone utilizate pentru urmărirea rivalilor;
• Cantități de droguri de risc și mare risc.

 
„Gruparea s-a cristalizat în mod empiric în anul 2014, evoluând de la un simplu grup de prieteni din cartier la o rețea de criminalitate organizată polivalentă. Criteriul teritorial inițial a fost dublat, în timp, de relații de rudenie prin alianță și naștere, folosite strategic pe ultimul palier infracțional pentru ascunderea produsului infracțional și spălarea banilor prin conturi deschise pe numele părinților sau al altor interpuși.” – se arată în documentul procurorilor.
 
Modus Operandi: Metoda „Loverboy”, sclavia digitală și teroarea din străinătate
 
Una dintre principalele surse de venit ale „Micii Sicilii” o reprezenta exploatarea sexuală a tinerelor. Anchetatorii au reușit să identifice și să probeze activitatea infracțională în cazul a cel puțin 23 de victime din România, care au fost transportate, adăpostite și exploatate sexual în cel puțin 8 state europene, printre care Franța, Marea Britanie, Austria, Elveția, Germania și Spania.
 
Mecanismul de recrutare se baza aproape exclusiv pe infama metodă „Loverboy”. Membrii Palierului II (Executanții / „Alergătorii”) – identificați drept M.A.G. (zis „Albină”), G.R.I. (zis „Blondu”), S.E.G. (zis „Blonduțu”) și T.I.A. – aveau sarcina de a aborda fete tinere, adesea din medii vulnerabile sau cu probleme financiare. Aceștia le manipulau emoțional, le simulau sentimente de iubire, promițându-le un viitor comun strălucit și căsătoria.
Odată prinse în plasă, fetele erau transferate în străinătate. Din acel moment, iluzia iubirii dispărea, lăsând loc unui regim de teroare absolută:

• Izolarea și Controlul Total: Victimelor le erau luate documentele de identitate, telefoanele personale și erau obligate să folosească doar aparate verificate de rețea.
• Crearea dependențelor: Pentru a le distruge voința și a le menține docile, membrii grupării le ofereau în mod regulat substanțe interzise (droguri de mare risc), controlându-le astfel fiecare aspect al vieții.
• Colectarea banilor: Sumele obținute din practicarea prostituției nu ajungeau niciodată la victime. Banii erau ridicați direct de către „alergători” sau trimiși prin rețele de transfer rapid (Western Union, MoneyGram) și prin aplicații financiare noi (conturi Revolut create special pe numele unor interpuși).

 
Pentru a îngreuna investigațiile, membrii rețelei apelau la utilizarea de carduri TABAC de unică folosință achiziționate din Franța și Spania, obținând astfel o anonimitate parțială în fața fluxurilor bancare tradiționale. În plus, liderul operațional P.C.V. implementase o strategie cinică de control judiciar: în momentul în care vreo fată era ridicată de poliția din străinătate, acesta îi asigura imediat avocați scumpi, plătiți din banii grupării, cu scopul exclusiv de a monitoriza declarațiile victimei și de a se asigura că numele liderilor nu apar în dosare.
 
Camăta instituționalizată: De la violența stradală la „executări silite” notariale
 
Dacă proxenetismul asigura fluxul constant de numerar, activitatea de camătă și șantaj reprezenta instrumentul prin care gruparea își extindea controlul asupra comunității locale din Constanța și își sporea exponențial averile.
 
Conform probatoriului DIICOT, membrii din nucleul dur acordau împrumuturi cu dobânzi de-a dreptul sufocante, care porneau de la minimum 10% pe lună și puteau ajunge la sume astronomice în caz de întârziere. Schema de recuperare a evoluat spectaculos de-a lungul celor zece ani de activitate:
Faza I: Violența Brutală (2014-2018)
În primii ani, sumele restante erau recuperate prin bătăi crunte în plină stradă, distrugerea bunurilor (autoturisme incendiate, ferestre sparte) și amenințări directe cu acte de violență asupra familiilor datornicilor.
 
Faza II: Formalizarea Juridică Fictivă (2018-2022)
Pentru a evita dosarele penale de șantaj, gruparea a început să folosească contracte notariale de împrumut sau promisiuni de vânzare-cumpărare simulate. Victimele erau obligate să semneze acte prin care recunoșteau datorii de zece ori mai mari decât sumele primite efectiv. În baza acestor acte autentificate la notari (unii dintre ei intrați acum în vizorul anchetatorilor), se demarau proceduri de „executare silită” aparent legale, prin care interlopii puneau mâna pe case, terenuri și apartamente.
 
Faza III: Exploatarea Reputației Violente (2022-present)
În ultima perioadă, membrii grupului nici nu mai trebuiau să ridice mâna sau să meargă la notar. Simpla menționare a numelui de „Gruparea KM 4-5” sau „Mica Sicilie” era suficientă pentru a induce o stare de temere profundă victimelor, determinându-le să cedeze toate bunurile de frică pentru viața lor.
 
Tatuaje Codificate, Manele și „South 4-5 Side”: Identitatea și Cultul Grupului
 
Ceea ce diferențiază această grupare de o simplă bandă de cartier este nivelul înalt de subcultură criminală și cultul identitar pe care liderii l-au dezvoltat pentru a impune respect și frică.
 
Anchetatorii au descoperit că membrii din nucleul dur purtau un tatuaj specific, codificat, care le conferea statutul de „inițiați” în organizație. Elementele grafice ale tatuajului aveau semnificații precise:

1. Un pumnal: Simboliza puterea totală, codul tăcerii (omertà) și promisiunea răzbunării în caz de trădare.
2. Un cocktail Molotov: Amintire și avertisment cu privire la luptele stradale și capacitatea grupului de a distruge proprietățile inamicilor.
3. Cifra 4 stilizată sub formă de fortăreață: Reprezenta apartenența teritorială la cartierul Km 4-5 și ideea că grupul este impenetrabil din exterior.

 
Pe lângă simbolurile corporale, membrii grupării își afișau opulența într-un mod sfidător. Toate autoturismele de lux achiziționate de lideri (mărci precum Mercedes-Benz, BMW, Porsche sau Audi) purtau în mod obligatoriu combinația de cifre „45” la plăcuțele de înmatriculare, marcând vizual teritoriul pe șoselele din Constanța.
 
Mai mult, aceștia au apelat la cântăreți celebri de manele pentru a le compune melodii dedicate, folosite ca instrument de propagandă și intimidare în mediul online. Procurorii menționează în rechizitoriu o piesă de un real succes în underground-ul interlop, intitulată sugestiv: „M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici”. Versurile acesteia preamăreau viața de lux, mașinile scumpe, controlul asupra femeilor și faptul că membrii grupării nu muncesc, dar dispun de sume nelimitate de bani.
 
În spațiul virtual, gruparea se modernizase complet. Deciziile operaționale zilnice nu se mai luau în cafenele, ci pe o aplicație de mesagerie criptată, unde fusese creat grupul de chat intitulat „SOUTH 4-5 SIDE”. Acesta funcționa ca un adevărat centru digital de comandă: aici se raportau sumele trimise de fete din străinătate, se trimiteau fotografii cu datornicii care trebuiau căutați și se organizau deplasările externe.
 
Palierul III: Fabrica de spălat bani prin cluburi de noapte și firme „paravan”
 
O atenție deosebită în anchetă a fost acordată Palierului III (Facilitatorii și Spălătorii de bani). Pentru a introduce milioanele de euro în circuitul economic legal, D.B. și P.C.V. au atras în activitatea infracțională propriile rude apropiate: mame, tați, frați sau concubine.
 
Acești interpuși aveau rolul de a deschide zeci de conturi bancare în țară și străinătate, prin care tranzitau sume fracționate, pentru a nu trezi alerte la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
 
Unul dintre principalele motoare de spălare a banilor cash a fost identificat în persoana societății comerciale SC XXXEVENTS SRL, firmă controlată prin interpuși de către grupare. Prin intermediul acestei entități economice, clanul a deschis și operat clubul de noapte și evenimente „The Band” din Constanța. Clubul servea drept paravan perfect: încasările din prostituție și camătă erau declarate în mod fictiv drept profituri din vânzarea de bilete, organizare de concerte, evenimente private sau vânzări de băuturi alcoolice, banii devenind astfel curați și gata de a fi reinvestiți în imobiliare de lux.
 
De ce au scăpat atât de mult timp? Legea tăcerii și protecția din interiorul sistemului
 
O întrebare legitimă care a planat de-a lungul investigației a fost: cum a putut o rețea atât de violentă să activeze neîntrerupt din 2014 până în prezent? Răspunsul oferit de DIICOT în rechizitoriu scoate la lumină detalii revoltătoare despre impunitatea de care s-au bucurat interlopii.
 
În perioada 2007 - 2024, pe numele membrilor grupării au fost deschise zeci de dosare penale la nivelul inspectoratelor de poliție locale. Cu toate acestea, majoritatea s-au finalizat cu clasări, renunțări la urmărire penală sau achitări. Motivul? Teroarea. Victimele agresiunilor sau ale șantajului erau amenințate atât de dur încât, în mod sistematic, își retrăgeau plângerile sau își schimbau declarațiile în fața judecătorilor, susținând că „s-au împăcat” cu agresorii sau că totul a fost o neînțelegere.
 
Dar teroarea nu era singura lor armă. Gruparea „KM 4-5” beneficia de o rețea extinsă de sprijin și protecție din partea unor funcționari publici și cadre din structurile de aplicare a legii. În document este nominalizat explicit F.A.T., un fost lucrător din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Constanța – Serviciul Antidrog.
 
Acesta, deși ar fi trebuit să combată structurile mafiote, alesese să devină un apropiat al clanului. Membrii grupării se afișau în mod public pe rețelele sociale (Instagram, Facebook) în compania fostului polițist BCCO, la petreceri private, restaurante de lux și pe plajele din Mamaia. Această asociere deliberată era folosită strategic de interlopi pentru a transmite un mesaj clar lumii interlope și victimelor: „Suntem intangibili, avem oamenii noștri în poliție, nimeni nu ne poate atinge”.
 
Operațiunea „Calul Troian”: Arsenalul de război descoperit la percheziții
Sfârșitul „Micii Sicilii” a fost scris în cadrul unei operațiuni de proporții epice codificate de anchetatori „Calul Troian”. Pentru a sparge zidul de tăcere și a aduna probe de netăgăduit, procurorii DIICOT au autorizat măsuri speciale de supraveghere pe perioade îndelungate.
 
S-au montat microfoane ambientale și camere ascunse în interiorul autoturismelor de lux folosite de lideri și în locuințele acestora. Mai mult, o lovitură decisivă a fost aplicată prin infiltrarea în anturajul grupării a unui colaborator autorizat cu identitate reală (I.G.), care a reușit să înregistreze discuții cruciale despre tranzacțiile cu bani, locațiile fetelor exploatate și planurile de răzbunare împotriva unor grupări rivale.
 
Ziua Z a însemnat declanșarea a 76 de percheziții domiciliare simultane pe raza județului Constanța și în locații conexe din țară. Rezultatele perchezițiilor au șocat chiar și forțele de ordine, scoțând la iveală un adevărat arsenal de război, menit să susțină violența grupului:

• Armament letal și neletal: Pistoale marca Walther P99, arme scurte Smith & Wesson, muniție de diverse calibre deținută ilegal.
• Arme albe folosite la recuperări: Zeci de macete, săbii tip samurai, bâte de baseball, boxuri metalice și spray-uri lacrimogene.
• Echipamente tactice: Veste antiglonț de uz militar, stații de emisie-recepție cu scanere de frecvență ale poliției.
• Tehnologie de supraveghere: Drone de ultimă generație și dispozitive de urmărire GPS montate clandestin pe mașinile rivalilor sau ale victimelor pentru a le monitoriza mișcările.

 
În urma acestei ofensive judiciare masive, procurorii au instituit măsuri asigurătorii și sechestre pe bunuri mobile și imobile în valoare totală de 6.300.000 de euro, reprezentând vile, terenuri, conturi bancare și întreaga flotă de bolizi cu numere „45”.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, urmând ca magistrații să se pronunțe pe fondul uneia dintre cele mai grele cauze de criminalitate organizată din istoria recentă a litoralului românesc. Membrii grupării riscă pedepse grele cu închisoarea, faptele lor fiind agravate de caracterul transfrontalier și de structura extrem de bine organizată a rețelei.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și

Inculpații din dosarul "Mica Sicilie" încearcă să scape de arestul preventiv! Termen la Curtea de Apel Constanța