Administrația Chițac cere 4,38 de milioane de dolari, prejudiciu în Dosarul Retrocedărilor! Începe rejudecarea

• Dosarul se află în atenția completului AC7, format din magistrații Veronica Tudor și Mihaela Cristina Mocanu.

Procesul în care UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac solicită 4,38 de milioane de dolari cu titlul de prejudiciu calculat în cazul de retrocedare „Leșe“, din Dosarul Retrocedărilor, reîncepe la Curtea de Apel!
 
Este vorba despre dosarul 2511/118/2021, în care, inițial, Curtea de Apel a stabilit că acțiunea municipalității pentru recuperarea sumelor reclamate ca prejudiciu nu ar fi prescrisă.
 
Totuși, cazul s-a întors la Curea de Apel, pentru rejudecare, după ce Curtea Supremă a admis recursurile declarate de pârâții din cauză.
 
Acum, procesul este programat să se desfășoare la Secția I Civilă a Curții de Apel, de la ora 9.00.
 
Dosarul se află în atenția completului AC7, format din magistrații Veronica Tudor și Mihaela Cristina Mocanu.
 
Amintim, procesul se rejudecă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate în cauză de Radu Mazăre, Dan Miron, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica și Alin Horațiu Dima, a casat hotărârea ce ar fi putut aduce municipalității sumele reclamate ca prejudiciu și a decis rejudecarea cazului la Curtea de Apel Constanța.
 
Decizia de rejudecare a venit după ce Curtea de Apel hotărâse că acțiunea municipalității de recuperare a prejudiciilor calculate în Dosarul Retrocedărilor din Constanța nu era prescrisă, contrazicând astfel decizia Tribunalului Constanța, primă instanță ce a analizat cazul și care a respins acțiunea ca fiind introdusă după depășirea termenului legal.
 
În proces, este vizată o sumă de peste 4,38 de milioane de dolari, reprezentând prejudiciul calculat pentru cazul de retrocedare „Leșe“.
 
În aprilie 2021 primarul Vergil Chițac a demarat mai multe acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciilor calculate în Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Totuși, în cele mai multe dintre aceste procese, judecătorii de la Tribunal au hotărât respingerea acțiunilor, ca fiind prescrise.
 
Mai exact, judecătorii au spus că acțiunile au fost introduse prea târziu, după ce s-ar fi depășit termenul legal în care persoanele ar fi putut fi trase la răspundere – dacă era cazul.
 
Rămâne de văzut, în aceste condiții, care va fi decizia Curții de Apel după rejudecare.
 
Decizia pe care o va pronunța în cauză Curtea de Apel va putea fi ulterior atacată, din nou, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, iccj.ro, scj.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Înalta Curte explică de ce nu se pot recupera prejudiciile din Dosarul Retrocedărilor! (DOCUMENT)