Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:14 17 07 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Într-una sfântă, sobornicească, și apostolească Biserică

ro

22 Jun, 2019 04:29 1298 Marime text

După Înălţarea la Cer a Domnului ucenicii s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare şi erau un număr de 120, iar în Galileia peste 500... toţi aşteptau Botezul cu Duhul Sfânt (Fapte 1, 5,15). 
Şi s-au întors Apostolii împreună cu Maica Domnului în casa de la marginea Ierusalimului: ,,s-au suit în încăperea de sus, unde se adunau de obicei”.
Erau la rugăciune când au ales în locul vânzătorului pe Matia, ,,şi s-a socotit împreună cu cei unsprezece apostoli”. 
Peste 10 zile la iudei era sărbătoarea Secerişului, când de la vârsta de 13 ani cei care ţineau Legea mozaică aveau obligaţia să-I mulţumească lui Dumnezeu pentru toate binefacerile, aducându-şi aminte că trebuie să păstreze poruncile Decalogului primite pe Sinai: ,,Timpul primirii învăţăturii noastre". 
În ziua de Cinzecime se întorceau toţi cei care erau în diasporă, ca să-şi facă datoria şi aduceu jertfe, rugăciuni la Templu.
Dumnezeu alege momentul potrivit şi apostolul Petru propovăduieşte mulţimilor pe Iisus ,,Pe Care Dumnezeu L-a înviat, dezlegând durerile morţii, întrucât nu era cu putinţă ca El să fie ţinut de ea”. (Faptele Sfinţilor Apostoli II,24). 
În Calendarul creştin-ortodox astăzi 22 iunie este Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh, adică rânduiala se încheie, se păstrează, dăinuie, se prelungeşte, continuă şi culegem roadele.
,,Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei.
Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. Ei auzind acestea, au fost pătrunşi la inimă şi au zis către Petru şi ceilalţi apostoli: Bărbaţi fraţi, ce să facem? Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru (Faptele Sfinţilor Apostoli II,24,37-39).
Acesta este Cerificatul de Naştere al Bisericii, în zi de Duminică Mare; când a început Creaţia lumii văzute şi nevăzute. Împărăţia lui Dumnezeu pe care cei botezaţi o primesc în dar şi înăuntrul lor, se vesteşte până la marginile lumii. Aşa cum au statornicit Sf.Apostoli, Biserica vesteşte Evanghelia pregătind sufletele pentru veşnicie. Şi nimic nu este alandala (άλλά άντ άλλά”- la întâmplare), ci cu ascultare. Au rânduit preoţi prin cetăţi, temeinic şi canonic, cu disciplină, pentru a conduce poporul la nemurire, căci unde este ,,Păstorul” acolo trebuie să fie şi ,,turma”.
Biserica este organizată nu ca o asociaţie, ci este Comunitate spirituală care trăieşte viaţa în sfinţenie şi ţine permanent legătura cu Dumnezeu.
Respectă Revelaţia, adică Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură, păstrănd morala creştină şi Cultul bisericesc. Solidaritatea stă în credinţă, dragoste şi ne învaţă să iubim creştineşte şi să convieţuim cu vrăjmaşul nostru. Biserica este universală şi ne cuprinde pe toţi, vii şi adormiţi botezaţi în numele Sfintei Treimi, făcându-ne cetăţeni ai raiului. Primim învăţătura cea adevărată a Evangheliei, fără greşeală, cu înţelepciunea lui Dumnezeu (Efeseni III, 10). Viaţa unui creştin trece prin Biserică şi este ,,maica noastră a tuturor” (Galateni IV, 26). Cultul creştin e Cerul pe pământ, iar Sf.Tainele aduc Darurile Sfântului Duh, ca  omul să se ,,îmbrace” în Hristos (Galateni III, 27).
Primim iertare când ne căim şi liturgic suntem la Masa iubirii divine prin Euharistie, uniţi pe vecie cu Domnul. 
Aşezământ şi făgăduinţă pentru ca nimeni să nu se piardă în ,,singurătate”, ci ,,ca să petrecem viaţă paşnică şi liniştită întru toată cuvioşia şi buna-cuviinţă. Că acesta este lucru bun şi primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină” (Timotei II,2-4). 
Este Biserica-Εκκλησία ,,Ca nimeni din cei chemaţi să nu rămână. Câţi suntem credincioşi, iară şi iară în pace Domnului să ne rugăm” (la Sf. Liturghie).
Nu doar o simplă casă ci Lăcaş de închinare şi comuniunea credincioşilor Botezaţi în numele Sfintei Treimi, o enorie;,, Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toţi, ca să fim un singur trup. (1 Corinteni XII,13).
Aşezământ sfânt, teandric care împărtăşeşte Harul lui Dumnezeu, pentru sfinţirea şi mântuirea celor credincioşi, pietre vii şi mădulare în acest Trup Tainic a lui Hristos. 
,,Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura... El este mai înainte decât toate şi toate prin El sunt aşezate. Şi El este capul trupului, al Bisericii (Coloseni I,15,17,18).
Biserica se identifică şi începe cu Iisus Hristos de la Întrupare, Cruce, Înviere şi este văzută la Pogorârea Duhului Sfânt, în mijlocul lor fiind Maica Domnului (Faptele Sfinţilor Apostoli I,14). 
Leagă Cerul cu pământul, fiindcă Sfânta Treime a intrat în istoria pământenilor şi toată cunoaşterea o avem de la Duhul Sfânt; ,,Acela vă va învăţa toate” (Ioan XIV, 26). 
Sacralitatea nu este doar idee, ci sfinţeniea după care aleargă omul ca să se înduhovnicească, să se îmbunătăţească în această criză morală a veacurilor. Pentru a avea imaginea corectă a Bisericii, trebuie să ştim învăţătura adevărată. Şi astfel devenim responsabili şi implicaţi, pentru că ne pasă de Biserica pe care ne-a lăsat-o Iisus cu preţ de Răscumpărare. Într-o lume secularizată Biserica Îl are pe Hristos ca Arhiereu, Învăţător şi Conducător. 
Feriţi-vă de,,năemiţii” ce vor ,,să-i înşele şi pe cei aleşi”, au ,,duhurile” şi viclenia lor! (Matei XVIV, 24).
Biserica este Chip şi icoană a Domnului, cuprinde universurile şi iadul nu o poate birui! Ea este plină de Lumină şi Viaţă, dă perspectivă şi curaj, învinge teama, scrutează orizonturile, deoarece are un scop sfânt şi mijloace sacre la îndemână, nu capitulează pentru că are credinţă  şi nădejde.
„Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului" (I Timotei III, 15). 
Este întâlnirea personală în duh şi adevăr, rugăciune. Are valoare, străluceşte şi mulţi vor să o întineze şi fiii perzării se luptă cu viclenie. Biserica are dragoste, unitate şi afli veşnicia;,,este noua zidire a lumii. Privind în ea, Îl descoperi pe Cel ce este totul în toate” (Sf. Grigorie de Nyssa).
Este Ogorul lui Dumnezeu care a schimbat lumea învechită şi a zidit temelie nouă;,,Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"? (Matei XXI,42).
Dumnezeu ne-a lăsat Biserica ca să nu ne lipsim de Rai. Găseşti ce îţi lipseşte sau ce ai pierdut pe ,,drum”, modelul Treimii Sfinte cu Cerul serafic, pe Sfinţi care au împlinit poruncile şi au mers pe Calea lui Hristos, pentru ca noi să ajuncem la ,,capăt”. Haina veche se înoieşte, primeneşte, iar Sufletul este nemuritor. ,,Biserica  este neamul omenesc mântuit în Hristos" (Sf.Ioan Gură de Aur).
Poruncile şi sfaturile evanghelice, slujbele şi Sf. Liturghie, Sf. Taine te încununează, iar Euharistia te uneşte deplin cu El. Nu este o trudă, ci simplitatea vieţii atunci când nu eşti ,,complicat” şi vrei să afli Adevărul. Dacă eşti indiferent sau te complaci, Biserica îţi spune că nu poţi sluji la doi domni, deşi eşti în lume nu trebuie să te compromiţi! ,,Dacă te îndrepți pe tine însuți, imediat se îndreaptă o părticică din Biserică. Dacă aceasta ar fi făcut-o toți... Însă astăzi oamenii se preocupă de toate celelalte subiecte, dar nu se preocupă de ei înșiși. Pentru că a te preocupa de alții este ușor”. (Sf. Paisie Aghioritul)
Biserica nu te îmbrobodeşte, nu are slogane, ci Cuvântul vieţii de care are nevoie omul, şi îţi lasă libertatea de a te convinge. 
Nu te lua după cei necredincioşi, ci ascultă de slujitorii care îşi respectă jurământul preoţiei.  Biserica este insitituţie divino-umană care trăeşte Evanghelia şi Îl împărtăşeşte pe Hristos, întreg, acelaşi: ,,Se împarte Mielul lui Dumnezeu...
Cel ce se mănâncă pururea şi niciodată nu se sfârşeşte, ci pe cei ce se împărtăşesc îi sfinţeşte (Sf. Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur). 
Laicul este mireanul care face parte din Biserică şi o îngrijeşte, fiindcă-i aparţine. Păcătoşii nu ating sfinţenia Bisericii ,,îndemnaţi la căinţă şi conduşi la calea poruncilor mântuitoare, sunt şi se recunosc membri ai Bisericii soborniceşti, chiar de ar fi pătaţi de păcate, numai din motivul că n-au căzut în disperare şi stăruie în credinţa sobornicească şi dreaptă" (Mărturisirea lui Dositei).
Iar la judecată se va cerne grâul de neghină. Biserica este precum corabia lui Noe, care te scoate la liman şi continuă drumul; ,,Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este...a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea, Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt, Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană (Efeseni V,23-24,26-27).
Biserica vesteşte Evanghelia ca unui ,,popor agonisit de Dumnezeu (1 Petru II, 9), şi nimeni nu trebuie lipsit de cele sfinte. Prin slujbele religioase ale Bisericii ,,păcătoşii se îndreaptă, drepţii se desăvârşesc tot mai mult, deznădăjduiţii se ridică, trufaşii se smeresc, urile şi certurile se sting; sub dulcea rază a Crucii se aşterne pacea... (Învăţatura de credinţă ortodoxă, ed. 1952, p. 430).
Cupola are Pantocrator şi totul sub Cer este ţinut de Hristos. Biserica este în istorie şi parcurge Veşnicia, iar noi nu ne putem lipsi, căci pierdem mântuirea şi ascultăm povaţa Sf. Ap. Pavel;,ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său (Faptele Sfinţilor Apostoli XX, 28).
Când mergi la Biserică rosteşti această rugăciune şi ştii de ce ai venit;,,Intra-voi în casa Ta, închina-mă-voi în Biserica Ta cea sfântă, întru frica Ta, Doamne, povăţuieşte-mă pentru dreptatea Ta, pentru vrăjmaşii mei, îndreptează înaintea Ta calea mea". Amin!
Împărăţie Lui nu are ,,hotar”, iar Biserica nu se învecheşte, propovăduieşte şi lucrarea ei sfinţitoare continuă până la Parusie; Prea Sfântului Duh, care pe toate le însufleţeşte. Dacă citeşti Sinaxarele şi Vieţile Sfinţilor te minunezi cum oamenii au devenit sfinţi. Suntem Chipul  şi asemănarea Sfintei Treimi, iar în Biserică găseşti naturalul şi supranaturalul, ,,itinerariul” şi răspunsurile existenţiale. Vino, şi vezi! Cercetează şi dacă eşti convins, crede! Nu eşti doar într-o instituţie oarecare, chiar dacă are rang şi comportamentul tău nu este al unui ,,turist” vizitator.
Eşti rugător, pelerin care nu îţi pierzi timpul şi crezi că prosternarea şi cererea ta este ascultată. Când eşti credincios îţi ceri iertare, faci făgăduinţe divinităţii şi promiţi că te vei schimba în Bine, dovedind că îţi pasă. Dacă te mărturiseşti ai iertare şi dacă nu mai păcătuieşti ai dezlegare şi binecuvântare... primeşti Sfânta Împărtăşanie. Familia este sfântă, Maslu este Taina vindecării şi Preoţia este slujitoare, nu dornică de câştig urât. Postul, sf.slujbe şi ierurgii îţi uşurează drumul şi greutăţile zilei şi ai nădejdea, bucuriea; Exişti! Grija pentru aproapele şi întrajutorarea samariteană este poruncă şi un atribut al Bisericii, al bunului creştin, nu doar vorbe; ,,l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da” (Luca X, 34-35).
Orice batjocoră la adresa Bisericii se întoarce către Iisus care ne întreabă;,,De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat? Dacă spun adevărul, de ce voi nu Mă credeţi? Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu” (Ioan VIII,45-47).
Lucrul fiecăruia se va face cunoscut şi îl va vădi Ziua Domnului, drept pentru care şi preoţii slujitorii să fie mereu cu luare aminte, grijă;,,Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţi s-a dat prin proorocie, cu punerea mâinilor mai-marilor preoţilor“ (1 Timotei IV,14)
Biserica este doar Una, ca unimea Treimii, Sfântă şi păcatele noastre nu au întinat-o, Apostolică fiindcă păstrează predaniile şi Sobornicească deoarece aparţine lumii credincioase de pretutindeni. Întunericul nu o poate umbri, El este Lumina lumii. Biserica cuvântă despre Dumnezeu şi nu greşeşte: ,,Extra Ecclesia nulla salus”- în afara Bisericii nici o mântuire. 
Biserica noastră Ortodoxă ştie ce are de făcut în orice context istoric, căci are succesiune Apostolică.
„Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Biserica” (Sf.Irineu).

Sursa foto: basilica.ro


 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii