Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:42 15 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) „Pe oseminte de eroi și de mucenici odihnește eterna temelie a patriei noastre”

ro

14 Jun, 2024 10:11 509 Marime text


Sărbătoare națională cu adânci reverberații în fibra morală și sufletele românilor, Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) a fost, în perioada interbelică, o manifestare a pioșeniei și Credinței strămoșești, a comemorării celor căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea Țării.
Materialele pe care le supunem atenției cetitorilor de astăzi, parcurse cu răbdare – mai ales Programul-desfășurător întocmite de către oficialități, din care reiese dimensiunea umană, toleranța și respectul Statului pentru toți cei căzuți în războaie pe teritoriul național – relevă atenția pe care ansamblul corpului social, deopotrivă ocârmuitori și „popor”, o acorda celor căzuți pentru Patrie, respectul cu care erau pomeniți și cinstiți eroii Neamului. Noi, ceștia de azi – mai ales persoanele cu însărcinări oficiale și instituțiunile aferente – avem a lua exemplu...
 

Programul comemorării eroilor în țară
Iată programul comemorării eroilor pentru ziua Înălţării Domnului, Joi 17 Mai 1934, şi care a fost aprobat de preşidenţia consiliului de miniştri:
 „Ziua Eroilor”, căzuţi pentru patrie, care se serbează în ziua Înălţării, fiind sărbătoare naţională, trebue să pătrundă în conştiinţa întregului românism, ca fiind expresia cea mai desăvârşită a sufletului nostru naţional.
„Ziua Eroilor” va fi serbată în tot cuprinsul ţării cu deosebită solemnitate. Programul ei va cuprinde trei părţi:
Procesiunea religioasă, care se va oficia dimineaţa.
Sărbătoarea culturală, care se va organiza după amiază şi seara.
Distribuirea insignei Societăţii „Cultul Eroilor”, comitetul central, în tot cursul zilei. În „Ziua Eroilor” instituţiile publice şi particulare nu lucrează, prăvăliile sunt închise, iar comuna va fi pavoazată.
 
CARACTERUL SOLEMNITĂŢII
Sărbătorind amintirea eroilor, osebit de pietatea ce datorăm rămăşiţelor lor pământeşti, le sărbătorim spiritul nemuritor, ca şifrumuseţea morală şi idealismul pentru care s’au jertfit.   Sunt sărbătoriţi prin această zi, toţi eroii neamului românesc din vremuri străbune şi până în timpul nostru, precum şitoţi eroii căzuţi pe teritoriul statului nostru, fără deosebire de naţionalitate sau de confesiune.
Pentru a se înţelege caracterul adevărat al acestor serbări simbolice, vor fi invitate să participe la această serbare toate autorităţile române şi străine, toate instituţiileşisocietăţile de cultură şi profesionale cât şi toată populaţiuneafără deosebire de naţionalitate, origină etnică sau confesiune.
Serbările se vor urma după programul oficial, care se va adapta în fiecare localitate împrejurărilor de acolo. Acest program va fi stabilit de comun acord de către toate autorităţile locale şireprezentanţiiinstituţiunilor culturale de stat şi particulare.
 
PROCESIUNEA RELIGIOASĂ
La procesiunea, care va începe între orele 8-9 dimineaţa din punctul sau punctele ce se vor alege la timp de către comitetul organizator, vor lua parte:
Toate comandamentele armatei, iar şcolile militare şi liceele militare prin delegaţiuni.         Toate corpurile de trupă şi întreg corpul ofiţeresc.
Toate autorităţile civile şi întreg corpul funcţionarilor publici.
Autorităţilebisericeşti, întregul cler în odăjdii.
Corpul profesoral universitar.
Magistratura, baroul.
Societăţişiaşezăminte culturale, societăţi corale.
Ofiţerii de rezervă.
Societăţile de veterani, invalizi şi văduve de război, foşti luptători etc., cu drapele şitoţi membrii.
Toate societăţileşicomunităţile de orice fel cu toţi membrii.
O delegaţie a instituţiunilor particulare de cultură, economice, industriale, agricole etc.
Toate corporaţiunileşisocietăţile de meseriaşi existente în localitate.
 
PROGRAMUL FESTIVITĂŢILOR
Ordinea adunării pe pieţele indicate şi a încoronării procesiunii va fi fixată în prealabil de către comitetul organizator.
Festivitatea va începe prin intonarea „Imnului regal” de către coruri şi muzicile militare.      Serviciul religios se va oficia pe piaţa de adunare de către întregul cler.
Pomenirea eroilor căzuţi se va face în mod cu totul festiv, citindu-se la rugăciunea ocazională, un text, special pentru eroi.
Răspunsurile la Sf. Liturghie se vor da de către cele mai bune coruri din localitate, sau unul anume format pentru asemenea ceremonii.
După te-deum va urma procesiunea, formându-se convoiul după un plan stabilit de autorităţile locale.
Pe tot parcursul drumului, fanfarele şi corurile vor intona imnuri patriotice şi religioase. Se impune prezenţa cât mai multor drapele.
Marşurile ce se vor cânta, trebue să aibă un caracter de entuziasm – „Ziua Eroilor” simbolizând ziua întregirii neamului şi a eroismului ostăşesc.
Sosind procesiunea la cimitire, în faţa mormintelor, după o scurtă slujbă religioasă, vor lua cuvântul: un ofiţer desemnat de garnizoană, un reprezentant al instituţiilor de cultură, un delegat din partea I.O.V. şi al veteranilor, desemnaţi de comitetul organizator, precum şi cel mai înalt reprezentant al bisericii.
Se vor da onorurile militare.
 
LA CIMITIRE
Toate cimitirele de eroi, fără deosebire de confesiune, sau naţionalitate, vor fi cât mai frumos împodobite, cu concursul tuturor autorităţilor, făcându-se apel şi la comunităţile respective etc.
Procesiunile se vor împărţi astfel, ca să meargă la toate cimitirele cu acelaş număr de detaşamente de trupă, coruri, muzici etc. şi se vor depune flori pe toate mormintele fără nici o deosebire.
Acolo se va oficia, de către reprezentanţiireligioşi respectivi, un parastas de pomenire, după cum va fi cazul.
Faptul că în vreo localitate nu exista morminte de eroi „naţionali” nu constitue o piedica pentru ca sărbătorirea „Zilei Eroilor” să fie cât mai strălucită.
Populaţiunea de confesiune sau naţionalitate deosebită nu trebue să vadă în această sărbătoare măreaţă o manifestare de şovinism românesc, ci mai mult un prilej de apropiere între toţicetăţenii români pentru consolidarea Statului, precum şi o dovadă a năzuinţelor spirituale şi umanitare ale poporului român.
Trebuemenţinut acest caracter larg şicreştinesc al „Zilei Eroilor”, caracter care corespunde şi spiritului tratatelor de pace, referitor la îngrijirea tuturor mormintelor aşezate pe teritoriile statelor foste beligerante, fără deosebire de naţionalitate sau de confesiune.
 
SĂRBĂTOAREA CULTURALĂ
După amiază şi seara, la toate teatrele şiaşezămintele culturale vor avea loc, pe cât cu putinţă va fi, festivaluri cu caracter patriotic, organizate de instituţiile oficiale şi particulare de cultură, cari se oferă, sau sunt solicitate in acest scop.
Comitetul de organizare va anunţa la timp publicului prin afişaj general, programul acestor festivaluri, deosebit de afişajul special, pe care îl pot face instituţiunile respective.
Dacă unele din instituţiunile de stat sau particulare vor pune taxe de intrare la festivităţi, pe cât se va putea sumele încasate se vor întrebuinţa pentru cultul eroilor în localitatea respectivă.
Muzicile militare vor fi împărţite în diferite pieţe pentru cântări.
Seara se va organiza, prin îngrijirea comenduirii pieţei, retragere cu torţe pe stradă.
 
DISTRIBUIREA INSIGNEI SOCIETĂŢII „CULTUL EROILOR”
Comitetul central a luat dispoziţiunea ca începând cu anul 1928, în fiecare an de „Ziua Eroilor”, să se distribue o cocardă-insignă a Societăţii, în toate comunele urbane şi rurale din ţară, pentru mărirea fondului trebuitor organizării cimitirelor de onoare şi centralizării mormintelor de eroi, răspândite pe tot cuprinsul ţării.
Distribuţia insignei se va face în tot cursul „Zilei Eroilor” (Înălţarea Domnului). Organele de distribuţie vor fi:
În comunele rurale, preotul, învăţătorul, primarul şi jandarmul, în comunele urbane, garnizoana (acolo unde există), iar în localităţile urbane unde nu sunt garnizoane, delegaţii garnizoanei celei mai apropiate.
Preţul de distribuţie va fi fix şi anume: în comunele rurale 2 (doi) lei bucata, în comunele urbane colecte publice, iar acolo unde nu se pot face colecte se vor vinde cu 3 lei bucata.
Cocardele-insigne se confecţionează numai de către comitetul central şi se expediază din vreme pentru comunele rurale, posturile de jandarmi, prin companiile de jandarmi, iar pentru cele urbane garnizoanelor.
Rezultatul distribuţiei cocardei insigne se va consemna într’un proces-verbal încheiat un triplu exemplar, in care se vor specifica sumele rezultate, numărul cocardelor distribuite şi a celor rămase.
Un exemplar va rămâne la prefectură (com. urbane) sau la primărie (com. rurale şinereşedinţe), iar două exemplare se vor înainta Comitetul central al societăţii „Cultul Eroilor” (str. Sf. Apostoli 10) Bucureşti, un exemplar urmând a fi trimis de către comitetul central, ministerului asistenţei sociale.
Toate sumele de bani obţinute în comunele rurale vor fi expediate Comitetului central prin regiunile de jandarmi, iar cele colectate în oraşe vor fi depuse la garnizoane, care le vor expedia de asemenea Comitetului central.
Din sumele astfel colectate se va forma un fond la Comitetul central, din care se vor ajuta comitetele din ţară în raport cu însemnătatea şiurgenţa nevoilor locale.
Orice alte chete sau colecte, sub orice formă şi pentru orice alte scopuri, sunt strict interzise în această zi („Dimineața”, 16 mai 1934).
 

ZIUA EROILOR
Datoriile faţă de morţi sunt cele pe care le acceptăm cu inima mai uşoară.
Ei nu apar niciodată la ziua scadenţii cu somaţia portărelului.
Cele mai bune intenţii, cele mai pioase hotărîri, cele mai fierbinţi jurăminte, mor şi ele, aci, în viaţa viilor. Un drum într’un cimitir, e tot atât de întristător prin gândul la cei pacificaţi de sub ţărână, ca şi pentru mormintele pe care le purtăm în noi, cu noi, viii.
Jurăminte, intenţii, recunoştinţă. Cimitirul lor e în noi.
După un număr de ani, ziua aceasta a eroilor, cu tot programul împovărat, se reduce la o oficiere distrată şi rece.
Morţii cu morţii, viii cu alegerile!
Dar este poate în ceasul acesta, un prilej de reculegere şi de mustrare.
Lăsaţi să treacă alaiul comemorării oficiale şiîntoarceţi-vă singuratici, în cimitirele unde au amuţit cei care ne-au făcut o Românie Mare.
O Românie Mare, şi prin noi, supravieţuitorii, atât de tristă! Atât de tristă.
În asemenea ceasuri, la un asemenea mormânt fără nume, am dori să poposească unul măcar din profitorii României Mari, iar confruntarea, nu ne îndoim, ar gârbovi măcar pentru o clipă, mulţi umeri semeţi.
 Ziua eroilor?
Când au plecat să moară, mulţi fără să fi fost chemaţi, n’au făcut-o fiindcă se ştiau eroi. Nici cu gândul la comemorările noastre uscate şi oficiale, care vai!, nu plătesc cât o singură clipă de viaţă. Au mers cu simplitate, fiindcă în ceasul acela toţi credeau într’un miracol — mai mult decât în România Mare, într’oRomânie nouă! Ne apărau hotarele, dar ne apăra şi cerul ţării celei vechi. Războiul a apărut atunci ca o jertfă necesară pentru răscumpărarea justiţiei istorice, dar mai părea şi o jertfă imperioasă pentru împrospătarea sufletelor. Soldaţii României mari, au murit şi pentru România nouă.
De ce e atât de trăită? Miracolul de ce-a fost ucis înainte de-a fi trăit?
La un asemenea mormânt de soldat fără nume, am dori să poposească oricare trecător cu sufletul frivol de pe calea Victoriei, oricare ahtiat după procopseala politică, oricare mărime de erişi de mâine – oricare dintre noi, care într’un fel sau altul, călcăm cu picioarele late peste morminte. În doisprezece, în treisprezece, în paisprezece ani, ce-am făcut pentru a le executa testamentul lor moral?
I-am uitat. Sunt morţi. Au dus cu ei, mort, şi ceva din svâcnirea noastră către altfel de cer, alt cer, altceva.
Nu e nimic. Drapelele se întorc înfăşurate acasă. Cununile de flori au şi început să se veştejească. Şi avem atâtea ocupaţii mai generoase şi mai importante. Alegerile bat la uşă. S’a schimbat programul la cinematograf. Se anunţă o nouă lucrătură electorală.
Încolo cu morţii, haha! cu eroii! (Cezar Petrescu. „Curentul”, 22 mai 1931).
 
DE ZIUA EROILOR
„Pe oseminte de eroi și de mucenici odihnește eterna temelie a patriei noastre”a spus d. prof. I. Lupaș în cuvântarea rostită la Radio
Joi seară, d. prof. I. Lupaș [1880-1967], membru al Academiei Române, a ținut o cuvântare din care extragem următoarele:
Pe oase de eroi și de mucenici odihnește eterna temelie a patriei noastre, precum pe sfintele moaște ale celor care și-au jertfit viața pentru biruința crucii lui Cristos – este așezat altarul credinței și al rugăciunii care străbate spre creasta cerului ca fumul jertfei lui Avel.      Netrecătoare datorii de pietate ne chiamă și ne sfătuesc să prețuim deopotrivă rămășițele oaselor de eroi și de mucenici, cari întăresc pentru toate veacurile așezământul României întregite, ca și fărâmele moaștelor mucenicești de la temeliile sfintelor noastre altare de închinare creștinească.
Amintirea celor cari și-au jertfit viața pentru izbânda unei mari idei creatoare, a fost și va continua să fie, dealungul vremilor, un puternic factor de educație obștească și de îndrumare în viata tuturor neamurilor luminate, dând generațiilor în succesiune putința să viețuiască într'o neîntreruptă continuitate și în perpetuă ascensiune din veac în veac.
Îndrumarea care se înalță sub glia mormintelor, părăsite uneori învinovată uitare glăsuește tuturor sufletelor capabile s’o asculte și s’o înțeleagă, căutați să cunoașteți cu deamănuntul, în străvechile ei întocmiri ca și în actualele ei strădanii și în aspiratiunile ei de viitor țara, pentru a cărei întregire ne-am vărsat sângele cu tot cuvântul tinerețelor încă netrăitei iubiți din toată inima țara aceasta și fiți gata a vă jertfi, în orice clipă, pentru ea! Sădiți în sufletele voastre și ale urmașilor voștri sentimentul înălțător al datoriei împlinite pe deantregul, al sacrificiului eroic, al devotamentului fără sfârșit și al entuziasmului care nu se înspăimântă de nici o piedică! Prin deosebit de îngrijită educație integrală, pe care instituția străjeriei înțelege să o împărtășească tineretului țării noastre cu stăruință sporită și din zi în zi tot mai roditoare, sfaturile acestea vor izbuti să-și răspândească binefăcătoarele lor semințe morale-patriotice în sufletul generațiunilor viitoare, ajutându-le să înțeleagă și să prețuiască deplin jertfele înaintașilor și să năzuiască a clădi pe temeiul eroismului de ori îndelung pregătitul și trainicul edificiu al progresului de mâine.
Dacă din sângele mucenicilor și-a tras dumnezeeasca putere de odrăslire milenară sămânța creștinității, tot astfel din sângele eroilor mucenici ai neamului trebue să crească floarea patriotismului de fapte bărbătești și de jertfe neprecupețite în stare să asigure Țării Românești o temelie pe care nici porțile iadului să nu o poată surpa.
Spre ei să se îndrepte, din neam în neam, recunoștința tuturor, inspirându-se din pilduitoarea lor mucenicie, prin care au răscumpărat dreptul la viață al bisericii străbune și al neamului românesc, ocrotit la sfintele ei altare („Timpul”, 5 iunie 1938).
 

Cum s’a serbat ziua eroilor în ţară
 
La Constanţa
2 Iunie
În cadrul unei pioase solemnităţi, la care a asistat aproape întreaga populaţie a oraşului, a fost comemorată azi dim., Ziua Eroilor neamului.
Cu începere dela ora 5 dim. clopotele bisericilor au vestit constănţenilor apropierea timpului de reculegere, iar gorniştii regimentelor au sunat „Zorile”.
Becurile electrice nu s-au stins ca în alte zile; ele au luminat toată ziua străzile pavoazate cu verdeaţă. Prăvăliile şi casele cetăţenilor au arborat drapele, iar în vitrine au fost aşezate tablouri reprezentând anumite fapte de război şi chipurile M.S. Regelui Carol al II-lea cu Marele Voevod Mihai, precum şi celor doi Regi ai României făuritorii graniţelor de astăzi.
În port, vapoarele comerciale ş. Cele ale marinei regale româneau arborat marele pavoaz.

SLUJBA DIN PIAŢA INDEPENDENŢII
 Încă de la ora 8 dim. spre piaţaIndependenţii din faţa palatului municipal, au început să se îndrepte şcolile primare, stolurile de străjeri şistrăjeriţe în frumoasele lor uniforme, sau în costume naţionale, elevele şi elevii liceelor locale şi ale celorlalte şcoli secundare, în frunte cu profesorii şicomandanţii respectivi, după care, câte două companii din fiecare corp de trupă, în ţinuta de mare sărbătoare, asociaţiunile patriotice şi profesionale, formând toate un careu în jurul stătutei lui Ovidiu. Deasemenea un mare număr de invalizi şi văduve de război.
 Au mai sosit, luând loc pe platforma din vecinătatea statuiei, şefiiautorităţilor civile şi militare, în frunte cu d-nii: col. Ion Spirea, prefectul judeţului, av. Constantinescu, din partea primăriei municipiului, membrii corpului diplomatic, comandanţii diferitelor unităţi militare etc.
La ora 9 gornistul aflat la intrarea pieţei a anunţat sosirea d-lui general Macici Nicolae, comandantul garnizoanei, îmbrăcat în mantia cavalerilor ord. M.V., însoţit de d.lt.-col. Gheorghiade, Şef de stat major al diviziei, căruia d. general Georgescu, comandantul parăzii îi prezintă raportul şi care, apoi, trece în revistă unităţile.
Soseşte apoi P.S. Episcop Gherontie, însoţit de P.S. arhiereu Galaction Gordon, vicarul episcopiei şi de un sobor de preoţi.
S’a oficiat un serviciu divin, ridicându-se rugăciuni pentru odihna celor căzuţi pe câmpul de onoare. Răspunsurile au fost date de corul catedralei episcopale.

PROCESIUNEA SPRE CIMITIRUL EROILOR
După terminarea serviciului religios, s’a procedat la încorunareaunităţilor participante, cari, în procesiune, au pornit spre cimitirul Eroilor, în ordinea următoare: un escadron de cavalerie a deschis cortegiul, urmat de un afet de tun îmbrăcat în verdeaţă, cu coroane şi flori, un convoiu de care cu invalizi, muzica militară a marinei, corpul invalizilor şi văduvelor de război în frunte cu d. maior Nicolae Ştefan, cercetaşi de război în frunte cu d.av. Sc. Vulcan, voluntarii de război în frunte cu d.av. N.R. Ionescu-Bassu, a cos. „Virtutea Militară”, „BărbăţieşiCredinţă”, soc. „Demobilizaţilor”, asoc. subofiţerilor pensionari, muncitorii de port, asoc. „Expresul C.F.R.”, mai multe asociaţiuni profesionale, stolurile de străjeri şistrăjeriţe ale tuturor şcolilor primare şi secundare, premilitari, urmaţi imediat de cortegiul preoţilorînveşmântaţi în odăjdii, şefii de autorităţi, membrii corpului diplomatic, ofiţerii din garnizoană şi apoi unităţile militare şi o mare mulţime de cetăţeni.

SOLEMNITATEA DE LA CIMITIR
Imediat după soarea procesiunei la cimitir, o delegaţie de ofiţeri din reg. 9 călăraşi depune coroane şi flori pe mormintele eroilorromânişi turci, iar o delegaţie de la flotila de hidroaviaţie depune o coroană şi jerbe de flori pe monumentul eroilor francezi. În mijlocul cimitirului, în faţad-lor, general Macici, general Florin Georgescu, col. Spirea Ion, prefectul judeţului, a celorlalţişefi de autorităţişi a membrilor corpului diplomatic, P.S. Episcop Gherontie, înconjurat de cler, oficiază parastasul pentru pomenirea eroilorconstănţeni. In momentul când preoţii intonează „Veşnica lor pomenire”, reprezentanţii clerului catolic şi musulman se îndreaptă către mormintele eroilorfrancezişi turci, îndreptând rugi către Dumnezeu, iar trompetul sună prelung apelul. Cu voce răsunătoare, d. căpitan Nae Apostolescu strigă numele eroilor constănţeni, răspunzând prezent, aspirantul slt.av. Trandafirescu, în care timp muzica militară intonează, impresionant, „Ruga”.
Cuvântarea d-lui colonel Athanasiu Vasile
Luând cuvântul în numele armatei, d.col. VASILE ATHANASIU, comand reg. 34 inf., rosteşte următoarele:
E Ziua Eroilor! În toată ţara, la această oră, în cimitirele sfinte, cari păstrează rămăşiţelepământeşti ale celor peste 300.000 suflete ce s’au jertfit pentru Ţarăşi Rege, poporul întreg se adună să-i pomenească şi să-i proslăvească.
Faptele lor au fost divine, au fost aleşii lui Dumnezeu, căci la aşa fapte mari nu puteau lua parte oricine!
Astăzi, ei sunt icoanele Neamului, cari alături de icoanele sfinte dumnezeeşti, sunt pilde de glorii şi de sacrificii, ce trebue să servească ca supremă lecţie în special, tinerei generaţii ce se va lua locul.
Lecţia cea mai mare este şi va fi deapururi: iubirea de neam, aşa cum ei ne-au probat că l’au iubit.
Cei cari au luptat alături de ei, cari au văzut şi trăit împreună cu ei grelele şisbuciumatele timpuri ale războiului, ne-am străduit şi ne vom strădui, cât bunul Dumnezeu ne va da zile de trăit, să păstrăm focul sacru de care ei au fost îmbărbătaţi atunci când şi-au dat viaţa pentru idealul sfânt.
Se cuvine cu pioșie să ne aducem aminte de ei şi să-i proslăvim an de an, cu măreţie, aşa după cum a fost fapta lor.
Să fim convinşi cu toţii că Dumnezeul nostru sfânt, Care a orânduit în ceruri împlinirea idealului neamului nostru, va avea grije eternă, alegând la timp eroii cari vor păstra prin jertfa lor, unitatea noastră naţională de veci.
Dumnezeule Prea Sfinte, ridicăm ruga noastră ferbinteşi te implorăm să ai în paza Ta, pe scumpii noştri eroi, iar când vremurile vor cere sacrificiul vieţei noastre, trimite-i printre noi, să ne înveţe cum trebue să ne jertfim pentru scumpa noastră Ţarăşi pentru Marele şimuit iubitul nostru Rage, spre biruinţă. Amin!

După terminarea cuvântării, la ora 12, sirenele portului, vapoarele şi bubuituri de tun au anunţat momentul de reculegere. Timp de două minute întreaga asistenţă a rămas neclintită, într’o tăcere impresionantă. În oraş, activitatea a fost întreruptă, automobilele s’au oprit din mers, iar pietonii pe trotuare.
A urmat defilarea trupei, a străjerilor, premilitarilor şiasociaţiunilor patriotice.
SOLEMNITATEA DELA CIMITIRUL ISRAELIT
Odată cu solemnitatea dela cimitirul creştin, la cimitirul israelit, în faţa conducătorilor comunităţii, a d-lui maior Gh. Iateş, delegatul armatei şi a unei companii de onoare, comandată de d. căpitan Mitrea, s’a oficiat un parastas, lângă monumentul eroilorevreicăzuţi în război. Deasemenea a participat şi o delegaţie a subcentrului cercetaşilor din război.
După terminarea serviciului religios, în timp ce doi trompeţi sunau apelul, d. GHERMAN ADELSTEIN a citit numele eroilorevrei din localitate, în cinstea cărora s’a ridicat monumentul. Luând cuvântul din partea armatei, d. maior Gh. lateş,după ce a evocat însemnătatea zilei de astăzi şimăreţia faptelor celor cari s’autretuit pentru realizarea visului milenar, a spus următoarele:
„Fără deosebire de neam, sau credinţă, trupurile lor tinere într’oînfrăţire eternă, au presărat văile munţilorşi hotarele milenare, înscriind cu litere de aur în cartea sfântă a neamului, atâtea fapte de eroi legendari. „Patria, prin exponentul ei cel mai reprezintativ, armata, făurită de marea naţiune, îşi pleacă fruntea cu smerenie în faţaformânturilor lor, rugând pe bunul Dumnezeu pentru odihna lor eternă”.
După aceasta, cei de faţă au mers la mormântul cercetaşului Moise Mózes, căzut în război, unde delegaţia subcentrului Constanţaa depus o frumoasă jerbă de flori. Seara s-a făcut retragere cu torţe de toate trupele din garnizoană.
C.N.

La Bazargic
 3 Iunie
Ziua Eroilor a fost sărbătorită să în localitate în cadrul unei deosebite solemnităţi. La ora 8 dim., piaţaPăcei era o mare de capete. Toate trupele din garnizoană, premilitarii toate școliile, străjeriteşinestrăjerite, magistraţii, membrii baroului, reprezentanţiicomunităţilorşi ai autorităţilor, în frunte cu d-nii col. Anton Pârvu, prefectul judeţului, general Hugo Schwab, comand. garnizoanei. R. Frumuşeanu primarul oraşului etc., a di luat parte la sărbătorire.
La ora 8:30, s-a ridicat cu ceremonialul obicinuit pavilionul naţional al oraşului de unităţilestrăjereşti, care au cântat „Imnul Regal”, „Tatăl Nostru” şi „Imnul străjerilor”.
La ora 8.45 păr. protoereu Paul Dobrescu, înconjurat de cler, a oficiat slujba religioasă în faţa monumentului. Răspunsurile au fost date de corul catedralei. Apoi trupele şi întreaga asistenţăs’aîmpărţit în trei coloane, mergând in procesiune spre cimitirul Eroilor, cimitirul „Sf. Gheorghe” şi monumentul generalului Zimmerman. Pe tot parcursul muzica şi corurile au intonat cântece patriotice.
La cimitirul Eroilor s-au oficiat servicii religioase pentru odihna sufletelor celor căzuţi pentru patrie. Muzica militară intonează „Imnul Sacru”, iar străjerii „Imnul Eroilor”. S’a făcut apelul ostaşilormorţi în război, după care întreaga asistenţă, îngenunchind, a păstrat un minut de tăcere.
Soldaţii străjeri şiasistenţa au acoperit mormintele cu coroane şi flori.
Deasemeni, reprezentanţii cultului musulman şi mozaic au oficiat servicii religioase, în asistența autorităţilor la mormintele soldaţilor cultului respectiv.
Defilarea s’a făcut pe şoseauaBazargic-Constamţa în următoarea ordine: străjerii, străjerele, premilitarii şi trupele din garnizoană comandate die d.col. C.Bibescu.
Seara, la ora 8 30, a fost retrogere cu tere. Iar monumentul Eroiilor a fost feeric iluminat cui becuri electrice tricolore.
 
La Balcic
3 Iunie
Ziua eroilor a fost serbată în oraşul nostru cu fastul obişnuit. La ora 10:30 s-a oficiat la Catedrală Sf. Liturghie în prezenţa tuturor autorităţilor din oraş, a şcoalelorşi a unui numeros public.
După terminarea slujbei religioase, întreaga asistenţă a pornit spre piaţa primăriei, unde s’a făcut parastasul şi pomenirea „eroilor” căzuţivitejeşte în luptele din această regiune.
D. căpitan Gh. Niculescu, comandantul garnizoanei, a vorbit despre însemnătatea jertfei ostaşilorcăzuţi în războaeleţării. D-sa a citit lungul tablou al eroilor căzuţi în luptele de pe aceste meleaguri ale ţării.
D. Pamfil Niculescu, directorul gimnaziului „G.M. Murgoci”, a arătat ceea ce însemnează cult şi felul cum trebue să privim eroii noştri, de la care luăm pilda jertfei, atunci când ţara o va cere.
Întreaga asistenţă a îngenunchiat şi a păstrat un minut de tăcere. Cohorta străjerilor a intonat „Imnul eroilor”.

Din iniţiativad-lui Ilie Mazilu, directorul şcoalei primare nr. 1, străjerii stolului de la acea şcoală au dat în după amiaza zilei eroilor frumoasă serbare în sala de serbări a şcoalei, pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unei troiţe în amintirea primului dascăl şi director de şcoală românească din Balcic, sublt. Nicolae Petreanu, erou căzut în luptele de la Topraisar.
În prezenţa unui public numeros, serbarea a început cu intonarea Imnului regal, după care d. Ilie Mazilu a vorbit asistenţei de rostul acestei serbări şi a făcut apel la public să-şi dea obolul pentru ridicarea unei troiţe în amintirea eroului Niculae Petreanu.
 Au urmat frumoase producţii artistice şi jocuri naţionale bine executate de străjerii şcoalei.

La Isaccea
Și anul acesta ziua eroilors’a sărbătorit cu mare fast. Dimineaţa la ora 8 s’a executat ceremonialul străjerilor de sub comanda d-nei Antoneta Caloianu şi d-şoara Elena Avrigeanu. Până la ora ora 12½ s’a oficiat slujba religioasă, la care au luat parte toate autorităţile civile şi militare. Apoi întreaga asistenţă a pornit în procesiune la monumentul eroilor, unde s-a oficiat un parastas pentru pomenirea eroilor de către preoţii Pavel Popescu şi Gh. Popoiu, după care preotul Gh.I. Popoiu a vorbit despre importanţa zilei. Apelul eroilor şi o vorbire în sicopul zilei a fosit rostită de d.lt. N. Darie, comandantul P.P. Din partea corpului didactic a vorbit d. Cornel. Sterpu, învăţător.
După aceasta s’au executat coruri strajereşti conduse de d-nele J. Darie, M. Popoiuşi d-şoara Elena Avrigeanu. Defilarea s’a executat în faţa monumentului eroilor, făcând impresie frumoasă străjerii şi premilitarii.
După amiază a fost o serbare în localul şcoalei.
 
La Măciu
3 Iunie
Ziua comemorării eroilor s’a sărbătorit cu fastul deosebit ce se cuvine acestei însemnate zile naţionale. Dela biserică, întreaga asistenţă, a mers la cimitirul oraşului unde după un serviciu religios, au vorbit pr. ConstGherghişanşi d. Vasile Barbu, student.
Dela cimitir, asistenţa, în frunte cu d. primar Stegărescu, a mers la Monumentul Eroilor, frumos pavoazat.    
Un străjer a făcut apelul eroilor măcineni, după care a vorbit d. Tudorel Cojanu comandant de străjeri.
A urmat un frumos program executat de străjeri, conduși de d. T. Cojanu, după care a urmat defilarea elevilor.
 
La Cernavodă
Cu un fast deosebit s’a serbat ziua de 2 Iunie. După ce s’a oficiat un Te-Deum în biserică, s’a pornit în procesiune la monumentul Eroilor din parcul orașului: străjeri, premilitari — armata cu muzică. Aci s’a oficiat parastasul eroilor localnici și s’au pomenit de un străjer. ordin A vorbit reprezentantul matei, d. maior Popescu, grăniceri. O mare mulţime, societatea demobilizaţilor a luat parte la marea manifestaţienaţională.
A urmat defilarea, iar seara s’a făcut retragerea cu torţe.
 
Citește și:

4 iunie 1920 – Ziua Tratatului de la Trianon„Document fundamental, de importanță europeană, ce a jalonat devenirea modernă a țării noastre“

 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii