FOTO+VIDEO. Universitatea Ovidius Constanța Festivitate de absolvire la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole - „O zi în care privim în urmă cu emoție… și înainte cu speranță“

Astăzi, 20 iunie 2025, de la ora 17:45, are loc festivitatea de absolvire a studenților de la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității „Ovidius” Constanța. 

Studenții care încheie un nou capitol al formării academice sunt de la specializările: Agricultură (zi), Biologie, Geografie și Georgrafia Turismului (programul de licență), respectiv Controlul și Monitorizarea Calității Produselor Agricole și Agricultură Ecologică (programul de masterat). 

Șefii de an, în conformitate cu specializările sunt: 

• Geografia Turismului: Dascălu Teodora-Roberta
• Geografie: Feraru Adela
• Agricultură Ecologică: Negreanu Elis – Lăcrămioara
• Biologie: Moise Maria-Daniela-Cătălina
• Monitorizarea Calității Produselor Agricole: Apostol Bogdan
• Agricultură ZI: Abduraim Geaner
• Agricultură IFR: Uță Alexandru

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul decanul Marius-Daniel Radu. 

„Este un moment unic în viață. Este primul meu discurs în calitate de decan la o festivitate de absolvire. Viitorul nu este o destinație. Este o provocare. Vreau să vă indemn să nu va fie frică niciodată să faceți un pas mare“ - a precizat decanul Marius-Daniel Radu. 

Bogdan Apostol, șeful de promoție de la Monitorizarea Calității Produselor Agricole își primește diploma de absolvire. 

„Stimate cadre didactice, dragi colegi, onorați invitați, iubiți părinți,
Există zile în viață care nu sunt doar trecute în calendar.
Sunt zile care se scriu în suflet.
Zile care rămân – nu prin ceea ce se întâmplă, ci prin ceea ce simțim.
Pentru mine, și pentru noi toți, astăzi este o astfel de zi.
O zi în care privim în urmă cu emoție… și înainte cu speranță.
O zi în care tăcerea spune mai mult decât orice discurs,
pentru că în tăcere se ascund toți anii de efort, de teamă, de vis, de curaj.
 
Astăzi nu vorbim doar despre absolvire.
Vorbim despre devenire.

Despre zeci de dimineți grăbite, despre cursuri urmate cu ochii poate obosiți, dar cu mintea trează.
Despre oameni frumoși care au crescut împreună.
Despre profesori care au pus în noi nu doar cunoștințe, ci încredere.
 
Am pășit în această facultate cu emoții și întrebări.
Am crescut cu fiecare curs, cu fiecare proiect, cu fiecare obstacol trecut.
Și iată-ne acum, aici, purtând robe și zâmbete – dar, mai ales, purtând în noi o versiune mai bună a ceea ce eram atunci când am început.
Astăzi nu este un sfârșit.
Este un început spus cu inima plină.

Un început în care purtăm cu noi tot ce am învățat,
dar și tot ce am devenit.
Și-n tot acest maraton cu logică și hartă,
A fost mereu o voce care ne-a spus: „Se poartă!”
O voce calmă, clară… dar brusc devenea alertă,
Când scoteam telefonul... sub bancă, la ofertă.
În sală era liniște… și totuși, o vibrație,
Când nu citeam nimic, dar răspundeam cu inspirație.
Când „pregătirea” noastră se baza pe improvizație,
Și foile albe plângeau... de prea multă imaginație.
Dar ei, profesorii, ne-au înțeles și așa,
Cu zâmbetul ascuns și cu privirea grea.
N-au pus accent doar pe cifre, prezențe sau catalog,
Ci pe cum gândim, cum suntem și cum prindem dialog.
Ne-au prins când copiam… subtil, dar eficient,
Și-au lăsat un oftat... în loc de un amendament.
Au spus: „Mai învață, nu doar te descurca”,
Și-au pus o notă bună, sperând că ne va motiva.
Cu glume rare, dar precise ca o lecție de viață,
Ne-au arătat că educația nu e o competiție strâmtă-n ață.
Că omul se formează nu doar prin ce răspunde,
Ci prin tăcerile care, uneori, spun cel mai multe.
Așa că, dragi profesori, din suflet vă cinstim,
Pentru tot ce ați oferit, pentru cum știți să dăruim.
N-avem destule cuvinte, dar avem recunoștință,
Și-o amintire caldă… păstrată-n conștiință.
 
Sunt rime simple, dar sper că v-au plăcut,
Că noi... la sesiuni mai mult am tăcut !
Cu glumă, cu respect și-o urmă de fiori,
Vă mulțumim frumos, iubiți profesori!
 
În toată această zi plină de emoție, știu că oricâte cuvinte aș rosti, unele dintre cele mai importante trebuie să le dedic părinților mei. Ei au fost începutul meu și sprijinul meu, chiar și atunci când nu aveam curajul să o cer. Nu au cerut nimic, dar au oferit totul. Au fost acolo în fiecare dimineață în care plecam grăbit, în fiecare seară în care mă întorceam obosit, în fiecare tăcere în care simțeam că doar o privire caldă poate spune „sunt aici”. M-au susținut în feluri în care nici măcar nu am știut la vremea respectivă că aveam nevoie. M-au învățat să cred în mine, fără să-mi spună ce să devin. M-au lăsat să aleg, dar nu m-au lăsat niciodată singur. Nu au fost lângă mine la examene, dar mi-au fost aproape în fiecare gând. Astăzi sunt om. Sunt profesor. Sunt absolvent. Și toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără iubirea, răbdarea și discreția părinților mei. Îi port în inima mea cu aceeași recunoștință cu care le dăruiesc astăzi acest „mulțumesc”. Poate nu le-am spus-o destul, poate nu am găsit întotdeauna momentul, dar astăzi, cu toată claritatea și emoția pe care o pot avea, le spun: vă iubesc. Pentru tot ce ați fost și pentru tot ce ați făcut. Această zi nu îmi aparține doar mie. Ea poartă, în tăcere și lumină, numele vostru în fiecare clipă. Și oriunde mă va duce viața, vă voi purta în sufletul meu... toată viața.
Privind în jur, îmi dau seama cât de departe am ajuns împreună. Am fost colegi, dar am devenit prieteni. Ne-am sprijinit, ne-am încurajat, am învățat unii de la alții și, fără să ne dăm seama, am crescut împreună. Poate nu vom păstra toate lecțiile din cursuri, dar cu siguranță vom păstra lecțiile de viață pe care ni le-am oferit unii altora. Fiecare dintre noi pleacă acum pe un drum diferit, cu visuri, emoții și planuri personale. Unii vor continua studiile, alții vor începe cariere, dar fiecare pas pe care îl vom face de aici înainte va purta în el amintirea acestor ani și a oamenilor care i-au umplut de sens.
 
Ca profesor, le spun adesea elevilor mei să aibă curaj. Curaj să se descopere, să muncească, să învețe, să cadă și să se ridice. Dar cel mai mult, să aibă curaj să creadă în ceea ce sunt, în ceea ce pot deveni și în puterea binelui. Le spun să-și urmeze visurile, dar să nu uite niciodată cine i-a format, de unde au pornit și ce fel de oameni aleg să fie.
Astăzi încheiem o etapă, dar începem un drum care ne cere mai mult decât cunoștințe – ne cere caracter, răbdare, echilibru și inimă. Vom merge înainte poate în locuri diferite, dar cu același bagaj: al acestor ani care ne-au definit.
Și oricât de departe ne va duce viața, cred din tot sufletul că vom reuși. Pentru că am fost crescuți frumos, am fost ghidați cu grijă și am învățat să fim oameni.
Iar ceea ce urmează să trăim de acum înainte, să o facem cu bucurie, cu rost… și cu Dumnezeu în suflet.Va mulțumesc“ - a transmis în discursul său de absolvire, Bogdan Apostol, șeful de promoție de la Monitorizarea Calității Produselor Agricole. 

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. 


citește și: 

Colectivul Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța s-a mărit cu nouă cadre miltare