Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:06 28 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Renăscut în iulie 2022, cu expoziţia „Istoria Cazinoului“ Ce va găzdui Cazinoul după ce îşi va redeschide porţile. Interviu cu primarul Decebal Făgădău (video)

ro

18 Jan, 2020 00:00 6071 Marime text

Odată restaurat, Cazinoul din Constanţa îşi va deschide larg porţile către public şi le va lăsa deschise. Simbolul Constanţei, renăscut, va găzdui o expoziţie permanentă intitulată „Istoria Cazinoului“, chiar în sala centrală, de la parter. Concerte de muzică clasică, lansări de carte, mici piese de teatru, conferinţe naţionale şi internaţionale ale diferitelor categorii socio-profesionale, precum şi alte evenimente culturale, toate îşi vor găsi o gazdă în Cazinoul renăscut.
 
Informaţiile ne-au fost furnizate de primarul Constanţei, Decebal Făgădău, în cadrul interviului online acordat ZIUA de Constanţa. Pe parcursul articolului, sunt inserate răspunsurile video acordate de primar la întrebările legate de ce se va întâmpla efectiv cu Cazinoul odată deschise oficial lucrările şi, respectiv, cea cu privire la destinaţia pe care o va avea Cazinoul după încheierea procesului de consolidare şi restaurare.
 
În cadrul interviului, primarul a precizat că edificiul a fost construit, de la bun început, din banii constănţenilor, astfel că tot în proprietatea lor va rămâne şi după restaurare. Legat de ce se va întâmpla în Cazino, după ce se va încheia procesul de reabilitare a acestuia, Decebal Făgădău a făcut precizarea că îşi doreşte ca acesta să găzduiască inclusiv Forumul de Securitate Black Sea and Balkan Security Forum. Totodată, până la a se ajunge la această etapă, primarul şi-a luat angajamentul de a elibera în termen de maxim 24 de ore autorizaţia de construire, de la data înaintării de către antreprenor a cererii pentru autorizaţie şi a documentaţiei aferente acesteia.
 
Un aspect deosebit de interesant a venit ca răspuns al unei întrebări adresate de cititorii ZIUA de Constanţa, interesaţi de modul în care constănţenii pot fi implicaţi activ în reabilitarea Cazinoului. Mai exact, edilul-şef a declarat că va înfiinţa, prin Dispoziţie de primar, o comisie ce se va ocupa cu „a veghea, în numele constănţenilor, la binele Cazinoului“. Comisia va funcţiona ca o interfaţă între constănţeni şi echipa de proiect şi din aceasta vor face parte Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, dar şi arhitectul constănţean Radu Cornescu.
 
15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale şi, totodată, ziua poetului neamului, Mihai Eminescu, reprezintă pentru Cazino, în speranţele multor constănţeni, ziua în care edificiul a început să renască. Suişurile şi coborâşurile, încercările autorităţilor de a reabilita edificiul, eforturile depuse pentru a fi menţinut în siguranţă, dar şi ce se va întâmpla cu monumentul după ce va fi restaurat, toate aceste aspecte au fost trecute în revistă cu primarul Constanţei, Decebal Făgădău, în cadrul unui interviu online realizat vineri, 17 ianuarie 2020, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.  
 
Întrebările redacţiei:
 
1. Domnule primar, în opinia multor locuitori ai oraşului, dar nu numai a lor, Cazinoul reprezintă chiar inima Constanţei. Cu toate acestea, ani de zile, el a fost închis accesului publicului, a părut abandonat şi lăsat pradă vânturilor, valurilor. Cum s-a ajuns la această situaţie?
 
Acest simbol a redevenit proprietatea constănţenilor la începutul anilor 2000 când, printr-o acţiune în instanţă, primarul şi consiliul local de la acea vreme au readus Cazinoul în proprietatea publică a celor care au plătit pentru construcţia lui, adică a constănţenilor. Ulterior, el a fost operat de către o companie a municipiului, fără a fi Cazino, până în momentul în care s-a organizat o licitaţie internaţională în vederea concesionării cu clauze obligatorii a acestui simbol. Licitaţia a fost câştigată de o companie, Queen Investment SRL, care opera multe cazinouri şi săli de jocuri de noroc la nivel internaţional, dar şi în România, de exemplu, în Bucureşti, aveau un cazino în Casa Vernescu, pe care au restaurat-o impecabil şi în care, ulterior, au găzduit jocuri de noroc.
 


După semnarea contractului de concesiune, a urmat etapa de pregătire a proiectului, în vederea consolidării şi restaurării Cazinoului, în primă etapă, iar în a doua etapă în vederea organizării de jocuri de noroc. Lucrurile au început în forţă, doar că s-au lovit de foarte multe proceduri birocratice, în special în ceea ce priveşte obţinerea avizului Ministerului Culturii, aviz absolut obligatoriu, pentru că vorbim despre un monument Clasa A, adică cea mai mare importanţă, conform clasificării din legislaţia românească. Compania, care avea acţionari evrei, era atât de determinată să investească în Cazinoul din Constanţa, încât, pe lângă realizarea proiectului tehnic, a cumpărat şi un teren în zona istorică a Constanţei, pentru construirea unui hotel pentru găzduirea viitorilor clienţi ai Cazinoului.
 
Din păcate, nu doar Constanţa, dar România, nu a ştiut să speculeze la timp un climat favorabil în zona Mării Negre în industria jocurilor de noroc. Rusia, care încerca să concentreze industria jocurilor de noroc doar într-o anumită zonă a ţării, Turcia, care are interzise jocurile de noroc, iar România este o destinaţie prietenoasă pentru Israel. Prin lege, în loc să concentreze în clădiri tradiţionale jocurile de noroc (Cazinoul din Sinaia, cazinourile din Bucureşti sau cel din Constanţa), statul român a permis mii de săli de jocuri în toate cartierele din toate oraşele ţării, lucru ce are efecte socio-economice negative. Astfel, atunci când a venit criza financiară (2008-2009), proiectul a fost stopat de către Queen Investment, iar ulterior abandonat.
 
Am fost viceprimar al municipiului Constanţa din februarie 2009 până în iunie 2016, când am câştigat alegerile pentru funcţia de primar. În calitate de viceprimar, am notificat compania Queen Investment (care, între timp, obţinuse autorizaţie de construire pentru restaurarea Cazinoului să demareze lucrările), iar, mai târziu, când am văzut că nu demarează lucrările, am reziliat contractul cu aceştia şi i-am obligat să plătească tot ce nu plătiseră conform contractului de concesionare.
 
Din acel moment, Cazinoul era din nou în proprietatea municipiului Constanţa şi fără sarcini, adică fără vreun alt contract. Am realizat studiul de fezabilitate în vederea absorbţiei fondurilor europene, iar, când am depus proiectul, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la acea dată, prin Autoritatea de Management ce gestiona fondurile structurale destinate restaurării monumentelor ne-a răspuns că nu mai sunt bani prevăzuţi în Axa de finanţare în care se încadra proiectul. Acela a fost momentul în care au apărut multe dezbateri în spaţiul public despre soarta Cazinoului şi s-au analizat toate posibilităţile de salvare a acestuia, de la împrumuturi, noi licitaţii pentru concesiune sau închiriere, până la vânzarea acestuia. Din fericire, Cazinoul a rămas proprietatea constănţenilor. Din nefericire, nicio soluţie nu s-a arătat viabilă.
 
2. Ce au făcut autorităţile în toţi aceşti ani, în care Cazinoul a fost închis publicului, pentru a încerca să îl salveze?
 
Pe fondul acestor discuţii în spaţiul public şi al unor lupte politice între Radu Mazăre şi Elena Udrea, cea din urmă a declarat că, „dacă nu este în stare să renoveze Cazinoul, să mi-l predea şi-l fac eu, cu bani de la minister“. Prin urmare, în 24 august 2011, imobilul este transmis din administrarea municipiului Constanţa, în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin hotărâre a Consiliului Local. Iar în 31 august acelaşi an, prin hotărârea de guvern HG 872, Cazinoul nostru trece în administrarea ministerului. A urmat elaborarea unui studiu de fezabilitate, de către Compania Naţională de Investiţii, o licitaţie demarată în martie 2012, licitaţie ce ulterior a fost anulată, Cazinoul revenind în administrarea municipiului Constanţa, în aprilie 2013. Practic, doi ani de zile, în afară de lupte politice şi discuţii, cu Cazinoul nu s-a întâmplat absolut nimic de când l-am preluat fizic de la Queen Investment, firma cu care rupsesem contractul de concesiune.
 
După revenirea în administrarea oraşului, am înscris Cazinoul în Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Constanţa, în 26 martie Consiliul Local Constanţa aprobând, prin hotărâre, alocarea de fonduri pentru actualizarea documentaţiei şi pentru cererea de finanţare. Am mers pe acest drum al fondurilor europene fără a avea sursă certă de finanţare până în luna octombrie 2014, când, urmare a discuţiilor politice, s-a hotărât retransmiterea Cazinoului către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, mai exact, către Compania Naţională de Investiţii. De aici începe sarabanda licitaţiilor.
 
3. Ne puteţi face o scurtă trecere în revistă a licitaţiilor organizate şi contestate în cazul Cazinoului, dat fiind faptul că abia în urma celei de a patra licitaţii a putut fi atribuit contractul de reabilitare unui consorţiu de firme?
 
Menţionez că ne aflăm în decembrie 2014 şi am semnat Protocolul de predare a Cazinoului către MDRAP, respectiv CNI. Din acest moment, am participat la absolut toate şedinţele, atât cele tehnice, cât şi cele de avizare ale documentaţiilor ce au stat la baza celor patru licitaţii. Îmi amintesc că, în luna februarie 2015, după ce am obţinut avizul Comisiei Tehnice interministeriale (ultimul aviz înainte de promovarea hotărârii de guvern pentru alocarea banilor), eram atât de încrezător şi am ieşit de la acea şedinţă aproape plutind de bucurie, crezând că, în sfârşit, lucrurile sunt pe drumul cel bun.
 
A urmat licitaţia demarată în 8 mai 2015, cu deschiderea ofertelor în 29.06.2015, la care au participat cinci ofertanţi, licitaţie contestată şi, în cele din urmă, anulată. În 2016, este demarată cea de-a doua licitaţie, contestată şi aceasta, în noiembrie 2016 şi, în cele din urmă, anulată. În 2018, a urmat cea de-a treia licitaţie, de asemenea contestată, răs-contestată şi, în cele din urmă, anulată.
 
Am luat hotărârea să mă consult cu constănţenii şi, printr-un chestionar, i-am întrebat: „ce facem acum, după trei licitaţii anulate, cu Cazinoul nostru? Îl păstrăm la primărie şi căutăm soluţii (împrumuturi) pentru restaure sau mergem mai departe cu MDRAP şi CNI?“. Am fost copleşit de numărul uriaşi de răspunsuri la acest chestionar, dovadă clară că tuturor le pasă ce se întâmplă cu simbolul nostru. Peste 90%, dacă îmi amintesc corect, dintre răspunsuri, m-au mandat să continuu dialogul cu ministerul şi Compania Naţională de Investiţii. Aşa am făcut, doar că, de data aceasta, am pus condiţia ca noi să ne ocupăm de punerea în siguranţă a Cazinoului, astfel încât să stopăm degradarea accelerată a acestuia, pentru că acest ping-pong din perioada 2011-2018 - al transferului de administrare, licitaţiilor, contestaţiilor - a lăsat urme adânci în starea generală a Cazinoului, primăria neavând posibilitatea legală să facă nimic atâta vreme cât era transmis în administrarea ministerului.
 
Tocmai de aceea, înainte de organizarea celei de a patra licitaţii, am avut întâlniri pragmatice, tehnice şi am stabilit că noi ne vom ocupa de punerea în siguranţă până în momentul în care se va semna un contract cu un câştigător al licitaţiei. De aici, la începutul anului 2019, suntem practic la o bifurcaţie:
 

  • CNI a trecut la actualizarea studiilor şi documentaţiei (trecuseră trei ani şi, conform legii, trebuiau actualizate), la hotărâre de guvern pentru actualizarea noilor indicatori tehnico-economici ai noii documentaţii, la o nouă licitaţie, organizată după o nouă legislaţie a achiziţiilor publice, adică un hăţiş birocratic.

  • Primăria Constanţa să menţină Cazinoul în  siguranţă, lucru pe care l-am realizat cu sprijinul câtorva companii private, cărora le mulţumesc public.

 
Vă mărturisesc că eram extrem de sceptic la începutul anului 2019 că se vor face toate actualizările, se vor emite hotărârile de guvern, se vor actualiza documentaţiile, se va organiza licitaţia, dar am avut o surpriză extraordinar de plăcută, discutând cu vicepremierul Daniel Suciu şi cu doamna director Manuela Pătrăşcoiu, care s-au dovedit adevăraţi prieteni ai Cazinoului şi ai Constănţenilor, astfel încât, până la finele anului 2019, în ciuda celor două contestaţii de ultim moment, s-a semnat contractul de către noul ministru, pentru că aşa e viaţa. Le mulţumesc şi celor din echipele Ministerului Dezvoltării, CNI şi Primăriei Constanţa, pentru că vorbim de metri cubi de documente în aceşti mulţi, mult prea mulţi ani, de proceduri şi nu de lucrări.
 
4. Am asistat săptămâna aceasta la momentul deschiderii oficiale a lucrărilor la Cazino. Ce ar trebui să se întâmple de aici înainte pe parcursul celor 30 de luni?
 
15 ianuarie - 15 aprilie 2020 - realizarea proiectului tehnic pentru restaurare şi consolidare de către consorţiul câştigător. După obţinerea autorizaţiei de construire, 27 de luni pentru lucrări, ceea ce ar însemna iulie 2022 recepţia lucrărilor la Cazino. Știu că lumea este neîncrezătoare, dar sunt convins că, în primăvară, schelele vor fi pe Cazino şi lucrările vor fi de bună calitate.
 

 
5. Aţi avut întâlniri cu reprezentanţii consorţiului de firme ce se ocupă de restaurarea acestuia? Cum au decurs aceste întâlniri?
 
Tocmai această întâlnire mă face să fiu convins că lucrările vor fi de bună calitate, compania Aedificia Carpaţi fiind cea care a consolidat şi restaurat multe clădiri emblematice ale României: Ateneul, Cazinoul din Sinaia, Palatul Parlamentului, Biblioteca Naţională, Banca Naţională a României.
 
6. Cum pot sprijini autorităţile locale procesul de reabilitare?
 
Nu „cum pot“ , ci „cum vor sprijini autorităţile procesul de reabilitare“: în calitate de primar, mă voi ocupa personal de obţinerea tuturor avizelor pentru autorizaţia de construire, iar autorizaţia de construire va fi semnată şi eliberată de mine în cel mult 24 de ore de la depunerea cererii şi documentaţiei complete.
De asemenea, probabil că ştiţi că sunt multe alte lucruri de care primăria trebuie să se ocupe, întrucât CNI şi constructorul se ocupă strict de construcţia Cazinoului, iar de tot ceea ce este de jur împrejur se ocupă primăria.
 
7. Ce se va întâmpla cu Cazinoul după ce va fi reabilitat? În proprietatea cui se va afla şi ce se va face acolo? Va deveni exclusiv muzeu, va fi un centru cultural, ori va mai găzdui, ca odinioară, recepţii şi spectacole grandioase?
 
După recepţia lucrărilor, Cazinoul, proprietatea constănţenilor, va reveni în administrarea municipiului Constanţa şi va avea destinaţie publică, dar nu va mai avea destinaţie de cazino sau alte jocuri de noroc. Da, va fi o expoziţie permanentă cu istoria Cazinoului, da, vor fi găzduite multe evenimente artistice, culturale şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla.
 

 
8. O ultimă întrebare, domnule primar: ce le răspundeţi scepticilor care merg pe principiul „nu cred până nu văd“ legat de reabilitarea Cazinoului?
 
Am fost de multe ori în pielea celor care nu cred şi, credeţi-mă, este chiar mai greu, ştiind din interior cât de greu a fost acest proces, să cred că, în sfârşit, Cazinoul revine la viaţă. Pentru a-l ţine în viaţă şi în atenţia publică, am găzduit vernisaj de artă cu Artmark, am organizat concerte de muzică de cameră, cu Sonoro, am organizat bienale ale Ordinului Arhitecţilor, am filmat videoclipuri muzicale şi publicitare în Cazino, dezbateri cu experţi din ţară şi străinătate. Repet, toate aceste lucruri le-am făcut pentru a-l ţine în viaţă şi treaz, în atenţia tuturor. Tocmai de aceea, fiind implicat în fiecare pas din acest lung drum spre renaştere, vă rog să mă credeţi pe cuvânt, sunt încrezător, în sfârşit Cazinoul revine la viaţă.
 
Întrebările cititorilor:
 
1. În filmările din ziua de 15 ianuarie, când aţi declarat începute lucrările la Cazino, se vedeau foarte bine din filmări candelabrele din interiorul Cazinoului. Cele 25 de candelabre trebuiau desfăcute şi depozitate în siguranţă, ca parte a lucrărilor de punere în siguranţă realizate anul trecut. De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Ce alte lucrări nu aţi finalizat din documentaţia pentru care aţi primit aviz favorabil de la Ministerul Culturii? Dacă sunt lucrări pe care nu le-aţi realizat sunteţi de acord cu faptul că punerea în siguranţă, care a fost responsabilitatea primăriei, nu s-a finalizat?
 
[Avizul 428/M/2018 al Ministerului Culturii referitor Lucrări de punere în siguranţă a Construcţiei monument istoric Cazinou Constanţa, şi anume: restricţionarea accesului public, închiderea chepengurilor de pe acoperiş, acoperirea cu foi de tablă zincată în zonele unde învelitoarea nu mai există, reabilitarea jgheaburilor distruse, repararea teraselor de la etaj în zonele cu infiltraţii cu apă meteorică, blocarea accesului la subsol prin rampă cu poartă şi a promenadei cu gard provizoriu, evacuarea şi blocarea accesului porumbeilor, realizarea unei curăţenii generale la interior, desfacerea şi depozitarea în siguranţă a 25 de candelabre, desfacerea/dublarea parapeţilor metalici de la terase cu balustrade provizorii, desfacerea geamurilor degradate şi înlocuirea lor cu policarbonat/plexiglas, curăţarea şi tratarea la interior împotriva mucegaiului şi asigurarea ventilării, recuperarea ornamentelor căzute sau degradate, eliminarea vegetaţiei parazitare de pe terase/faţade.]

 
Răspuns întrebarea 1: Toate lucrările prevăzute în avizul Ministerului Culturii au fost executate. Candelabrele sunt în siguranţă, în cutii şi au fost predate echipei de proiect, probabil vă referiţi la candelabrul din zona scărilor, din partea de Sud. Acela nu a fost prevăzut să fie demontat, întrucât este în siguranţă, iar echipa de restauratori ne-a indicat să îl menţinem ca atare, întrucât le foloseşte mai mult poziţionarea sa. Repet, toate celelalte lucrări au fost executate din banii companiilor private care ne-au ajutat, nu din bani publici. Le mulţumesc încă o dată acestor companii.
 
2. Cu aceeaşi ocazie aţi anunţat proiecte în premieră: o roată „ ca la Londra“ la Poarta 1 până la 1 mai, o faleză în trepte între Poarta 1 şi Cazino. În ce stadiu sunt aceste proiecte, sunt deja aprobate sau nu? Conform legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, când vor fi consultaţi cetăţenii în dezbateri publice în legătură cu aceste proiecte, mai ales ca sunt doar 3 luni şi jumătate până la 1 mai? (Dacă sunt deja aprobate: cum aţi justificat necesitatea acestor proiecte si când au avut loc dezbaterile publice, conform legii?) Cum veţi rezolva conflictul dintre pietoni/turişti şi maşini la Poarta 1? Fluxul de pietoni se va mări, însă ştiţi că nu mai există cele 2 treceri de pietoni de pe Bd. Elisabeta? (erau în dreptul arhiepiscopiei si în dreptul curbei de la farul genovez).
 
Răspuns întrebarea 2: Roata pentru constănţeni şi turişti va fi amplasată în parteneriat cu o companie privată, nu este o investiţie publică a primăriei. Proiectul pentru faleză face parte din lucrările de interes naţional finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură în Mare, gestionat de către Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral şi are ca obiectiv principal protecţia ţărmului, lucrare care a fost adjudecată, urmare a unei licitaţii publice, şi care va începe anul acesta. Iar accesul liber la Internet în zona de Faleză este deja implem entat cu fonduri structurale. Legat de sistematizările rutiere din zonă, da, trecererile de pietoni vor fi realizate în primăvara acestui an, pe bulevardul Regina Elisabeta.
 
3. Constănţenii doresc să fie informaţi şi să se implice în legătură cu stadiul lucrărilor, cu deciziile luate astfel încât să se asigure că la final Cazinoul va fi la reabilitat la nivelul aşteptărilor. Veţi organiza sau veţi facilita întâlniri între primărie, constructor/proiectant şi cetăţeni? Vă mulţumesc.
 

Răspuns întrebarea 3: Voi înfiinţa, prin Dispoziţie de primar, o comisie formată din oameni valoroşi, care să fie „ochiul soacrei“ din partea constănţenilor pentru echipa de proiect şi, totodată, interfaţa dintre echipa de proiect şi constănţeni. Îi voi invita să facă parte din această comisie pe doamna Doina Păuleanu, doamna Aurelia Lăpuşan, domnul arhitect Radu Cornescu, astfel încât dumnealor să vegheze în numele nostru la binele Cazinoului.
 
4. S-a făcut referire la o noua promenadă în jurul falezei existente în momentul de faţa. Ne poate spune dl. primar dacă au fost luate în calcul situaţiile când sunt, iarna, valuri foarte mari şi toată faleza e plină de gheaţă? Mă refer la riscurile la care se pot expune trecătorii, turiştii care nu realizează riscul. Vă mulţumesc!
 
Răspuns întrebarea 4: Da, am luat în calcul şi vom avea în vedere toate aceste aspecte.
 
5. Cristi - Bună ziua! Ne poate da mai multe detalii domnul primar despre noua faleză de la Cazino?
 
Răspuns întrebarea 5: Cu toate că ştiu mai multe detalii, îi voi lăsa pe cei de la Apele Române ca, împreună cu constructorul italian, să dea toate aceste informaţii la începerea lucrărilor, pentru că proiectul nu este încă sută la sută definitivat şi nu aş vrea să îi pun într-o situaţie inconfortabilă. Singurul lucru pe care vi-l pot spune cu certitudine este că anul acesta vor începe lucrările, atât pentru protejarea falezei, cât şi pentru roata destinată constănţenilor şi turiştilor.
 
6. Andreea: Bună ziua, domnule primar! Ce activităţi vor putea desfăşura constănţenii în Cazinoul reabilitat?
 
Întrebarea 6: Aşa cum am spus anterior, vor putea participa la dezbateri publice, lansări de carte, vernisaje ale expoziţiilor, proiecţii cinematografice sau chiar mici piese de teatru, bibliotecă. De asemenea, pentru toate structurile socio-profesionale (Ordinul Arhitecţilor, asociaţiile medicilor, cele ale inginerilor) vor putea organiza evenimente de specialitate, dar şi conferinţe. Întrucât există şi punct de alimentaţie publică, sunt convins că vor putea fi organizate şi evenimente selecte, de familie. 
 
7. Bună ziua! V-aţi gândit să puneţi o cameră live de pe faleza cazinoului?
 
Întrebarea 7: Bineînţeles. În momentul în care vor începe lucrările, vom anunţa şi care este IP-ul sau site-ul dedicat vizualizării imaginilor în direct.
 
Citeşte şi:
 

„Îl putem salva şi o vom face. Va străluci“ Ziua în care Cazinoul a fost pus deasupra tuturor orgoliilor

Editorial Emblema Constanţei, de la agonie la extaz

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Dan 16 Jan, 2020 13:30 Va rog sa-l intrebati pe domnul primar, ce proiecte are pentru statiunea Mamaia?