Comisia Europeană a anunțat bugetul UE în valoare de 1, 8 trilioane de euro. Cine sunt marii perdanți?

Comisia Europeană și-a făcut mutarea de deschidere în privința următorilor doi ani de negocieri intense asupra planului de cheltuieli al blocului pentru perioada de șapte ani începând cu 2028.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face ca bugetul UE să fie „mai mare”, „mai inteligent” și „mai echitabil”, dar totodată și „cel mai ambițios propus vreodată”, relatează G4Media.ro.

Însă, indiciu al negocierilor aprinse care urmează, parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să-i contrazică afirmațiile Ursulei von der Leyen, susținând că executivul UE a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația ridicată din ultimii ani ca pe o creștere a bugetului UE.

„Comisia Europeană va prezenta diverse linii bugetare care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, înseamnă că mai multe linii bugetare vor trebui să scadă”, a spus Siegfried Mureșan, membru din România al Partidului Popular European de centru-dreapta.

Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord cu planul pentru a fi aprobat. Pe măsură ce pozițiile de luptă se conturează, Politico a realizat un ghid util privind cine câștigă — și cine pierde — în propunerea inițială.


Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE Politica Agricolă Comună (PAC) a avut o alocare de 386,6 miliarde de euro. De data aceasta pentru agricultură au fost rezervate 300 de miliarde de euro.


Pentru a fi și mai rău, deși PAC obișnuia să fie o secțiune distinctă a bugetului, acum a fost combinată cu finanțarea pentru alte politici într-un fond comun pentru „Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale”. În cadrul acestor planuri țările europene trebuie să cheltuiască minim 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea investi mai mult, dacă vor. Însă grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și Comisiei nu sunt optimiste.
 
Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus de asemenea trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun precum țigările și trabucurile. Aceste bunuri sunt în prezent taxate individual de fiecare stat, care păstrează veniturile pentru sine. Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, bani ce vor fi folosiți pentru a rambursa datoria comună a UE contractată pentru a finanța redresarea post-pandemie.

Prețul țigărilor e deja programat să crească în toată UE, conform mult-așteptatei actualizări a Directivei Taxei pe Tutun, estimările aproximative sugerând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată produsele alternative precum țigările electronice și dispozitivele cu tutun încălzit, vor fi supuse unei cote minime, deși mai redusă decât cea pentru țigările tradiționale.

Biodiversitatea e pe cale să-și piardă cota dedicată din bugetul UE, fiind absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care ar reprezenta 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.


Până acum — peste cele 30% din cheltuieli dedicate climei — 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, urmând să crească la 10% în 2026 și 2027.
Noul obiectiv „climă și mediu” ar acoperi toate cele șase obiective de mediu ale UE, de la climă și biodiversitate până la economia circulară și prevenirea poluării.

Câștigă țările din Est și Ucraina

Țările din est au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și acoperi atât nevoile de securitate cât și pe cele economice.

De asemenea, au mai câștigat o bătălie: Deși UE era disperată să atragă bani proaspeți la buget, aceasta nu a inclus veniturile provenite din extinderea deja planificată a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier în setul propus de noi surse de venit.

În cele din urmă UE a propus sprijinirea reconstrucției Ucrainei și a parcursului ei către aderarea la UE cu încă 100 de miliarde de euro.
 
 
Potrivit documentului publicat de Comisia Europeană, Polonia rămâne cel mai mare beneficiar, cu o alocare de 123,3 miliarde de euro. Franța, Spania, Italia și Germania completează topul, cu sume cuprinse între 68 și 90 de miliarde de euro.

Pentru România, 60,2 miliarde de euro.


 
 
 
Citește și
Slovacia blochează noul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei