Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:28 27 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Unul dintre cei mai cunoscuţi afacerişti din România a ajuns ce nu şi-a dorit vreodată (document)

ro

12 Jan, 2018 00:00 3058 Marime text
Dosarul a fost instrumentat de Dana Ana, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
 
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Emilian Schwartzenberg (cu dublă cetăţenie, domiciliat în Israel), arestat în lipsă, pentru presupusa săvârşire a infracţiunii de complicitate la dare de mită. Dosarul în cauză s-a disjuns din cauza Campusului Social Henri Coandă, unde fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, a fost trimis în judecată alături de fratele său, fostul senator Alexandru Mazăre, dar şi omul de afaceri Avraham Morgenstern.
 
Revenind la trimiterea în judecată a lui Emilian Schwartzenberg, dosarul a fost instrumentat de Dana Ana, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În rechizitoriul întocmit, magistratul arată, pe scurt, că „inculpatul Schwartzenberg Emilian, în cursul anului 2011, l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures SRL, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures SRL să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului Social Henri Coandă, în valoare de 40.964.030 de lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa“.
 
„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi“, potrivit DNA.

Întâlniri la locuinţa primarului  

Detaliat, în actul de sesizare a instanţei, act care poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente“, se arată că, „la data de 18.10.2011, între Morgenstern Avraham şi Mazăre Radu Ştefan au loc (...), cei doi stabilind o întâlnire pentru a doua zi la locuinţa primarului, la care Morgenstern Avraham afirmă că ar fi necesar să participe şi dl (...) - respectiv (...), director executiv Direcţia Tehnic Achiziţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, expert cooptat pe lângă comisia de evaluare numită în cadrul procedurii de achiziţie publică având ca obiect Campusul Social Henri Coandă“.
 
„În consecinţă, este evident că temele pe care Morgenstern Avraham voia să le abordeze în cadrul acestor discuţii vizau contractul de achiziţie publică privind proiectul de construire locuinţe sociale. Având în vedere imposibilitatea lui (...) de a fi prezent la întâlnire, cei doi convin ca în locul acestuia să participe (...). (...) Aşadar, la data de 19.10.2011, în perioada în care societatea Shapir Structures îşi întocmea oferta cu care urma să participe la licitaţie (data-limită de depunere a ofertelor fiind 4.11.2011), a avut loc o întâlnire cu primarul. Această întâlnire a avut ca scop prezentarea acestei oferte lui Mazăre Radu Ştefan, pentru a obţine acordul acestuia. (...) Mai mult, se constată că la această întâlnire sunt puse în discuţie prevederi din caietul de sarcini (...).
 
Cu privire la modul în care au fost încheiate aceste subcontracte, (...) rezultă că primarul Mazăre Radu Ştefan s-a implicat în mod direct în încheierea acestora, deşi, potrivit statutului său de terţ, prezenţa sa nu are nicio justificare legală. (...) Astfel, în dimineaţa de 13.12.2011, Morgenstern Avraham merge la primarul Mazăre Radu Ştefan, întâlnirea având loc la locuinţa acestuia din urmă. Această întâlnire a avut ca obiect finalizarea demersurilor pentru încheierea contractului dintre Shapir Structures SRL şi RAEDPP Constanţa, (...)“, conform rechizitoriului. 

Emilian Schwartzenberg nu a putut fi audiat  

„(...) Implicarea personală a primarului Mazăre Radu Ştefan, în afara cadrului
legal, în vederea semnării unor contracte între persoane private (societatea Shapir
Structures şi subcontractanţii săi), demonstrează încă o dată relaţia existentă între
Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, faptul că, urmare a «comisionului de succes» primit, primarul se asigura că societatea Shapir Structures îndeplineşte toate condiţiile pentru semnarea contractului cu RAEDPP. (...)
 
În prezenta cauză, inculpatul Schwartzenberg Emilian nu a putut fi audiat, acesta sustrăgându-se de la urmărirea penală.
 
La data de 9.11.2016, prin avocatul său ales, inculpatul a depus la dosarul cauzei o declaraţie notarială prin care şi-a exprimat poziţia în legătură cu acuzaţia formulată (...). Deşi nu constituie o declaraţie în sensul exigenţelor impuse de Codul de procedură penală, prin ordonanţa din data de 5.12.2016 a fost admis acest act notarial în cadrul probelor cu înscrisuri“, se mai arată în documentele DNA. 

Avocatul lui Radu Mazăre, apărătorul lui Schwartzenberg  

În continuare, procurorii Anticotupţie mai precizează că, „la data de 3.11.2014, cu prilejul efectuării de acte de urmărire la care a fost invitat şi avocatul ales al inculpatului Mazăre Radu Ştefan, (...), acesta a arătat că este şi avocatul lui Emilian Schwartzenberg, fiind angajat recent în acest sens (...). În consecinţă, s-a trecut la îndeplinirea procedurii de citare a suspectului prin intermediul avocatului său ales, conform disp. art. 259, alin. (4) Cpp, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal semnat şi de avocat (...).
 
Prin adresa din data de 4.11.2014, dl (...) a arătat că Emilian Schwartzenberg l-a împuternicit să îi reprezinte interesele doar în raport de autorităţile din Liechtenstein şi că nu este împuternicit să îl reprezinte şi în dosarul din România, astfel că nu se poate îndeplini procedura de citare prin intermediul său (...). Având în vedere aceste precizări, prin adresa din data de 10.11.2014, organul de urmărire penală i-a solicitat comunicarea unor date de contact, la care să poată fi citat suspectul Schwartzenberg Emilian (...). Dl avocat (...) a răspuns prin adresa (...) din data de 12.11.2014 că a discutat cu Emilian Schwartzenberg şi că acesta nu i-a încuviinţat să comunice astfel de date (...). Având în vedere acest răspuns este evident că Emilian Schwartzenberg, pe
de o parte, a fost încunoştinţat despre existenţa prezentei cauze şi despre necesitatea prezenţei sale în faţa organului judiciar, şi, pe de altă parte, acesta a refuzat să furnizeze organului judiciar datele sale de contact, sustrăgându-se în acest fel de la urmărirea penală efectuată împotriva sa. Ulterior, la data de 28.12.2015, s-a procedat la citarea inculpatului Schwartzenberg Emilian pentru data de 15.01.2016 la ultimele adrese la care a figurat în ţară, rezultatul fiind că la niciuna dintre aceste adrese inculpatul nu mai locuieşte (...)“, potrivit rechizitoriului.

Nu a răspuns la telefon  

„La data de 10.02.2016 (...), având în vedere dispunerea unei expertize contabile, a fost din nou contactat dl avocat (...), solicitându-i-se să comunice dacă, între timp, a fost desemnat avocat ales al lui Emilian Schwartzenberg în
prezentul dosar. Dl avocat (...) a răspuns că nu a fost desemnat (...). (...) Conform procesului-verbal din aceeaşi dată (...), s-a încercat citarea inculpatului Emilian Schwartzenberg prin intermediul fratelui său (...), însă acesta nu a dorit să primească citaţia. În acelaşi timp, acesta nu a dorit să pună la dispoziţia organului de urmărire penală adresa de e-mail a inculpatului, în vederea citării. (...) a pus la dispoziţia organului judiciar un număr de telefon la care a arătat că poate fi contactat Emilian Schwartzenberg.
 
S-a procedat la apelarea acestui număr chiar în prezenţa martorului, rezultatul fiind că apelantul nu a răspuns (...). Ulterior, s-a mai încercat (la datele de 15.02.2016, 3.03.2016, 4.03.2016, 13.05.2016) contactarea inculpatului la numărul de telefon indicat de fratele său, rezultatul fiind că telefonul era închis (...). În acelaşi timp, s-a procedat la citarea inculpatului şi prin afişare la sediul organului judiciar pentru termenele din 9.02.2016, 17.02.2016, 26.02.2016, 16.05.2016 (...).
 
Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că este evidentă intenţia inculpatului Schwartzenberg Emilian de a se ascunde, pentru a se sustrage de la urmărirea penală, singura modalitate prin care putea fi adus în faţa organelor judiciare fiind emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele acestuia“, conform celor de la Anticorupţie.

Citat la adresa din Israel  

„(...) La data de 28.09.2016, dl avocat (...) s-a prezentat la sediul DNA, depunând la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat consultarea dosarului de urmărire penală, participarea la orice act de urmărire penală ce urma a fi efectuat, depunând totodată împuternicirea avocaţială. În această cerere, dl avocat (...) a indicat adresa de domiciliu a inculpatului Emilian Schwartzenberg ca fiind (...), Israel, fiind prima oară când această adresă de domiciliu a fost comunicată organului de
urmărire penală în dosarul nr. 220/P/2016.
 
La aceeaşi dată de 28.09.2016, având în vedere prezenţa la sediul DNA a avocatului ales al inculpatului Schwartzenberg Emilian, s-a procedat la înmânarea către avocat a unei citaţii a inculpatului pentru data de 7.10.2016 (...). Inculpatul nu s-a prezentat la sediul DNA. În motivarea neprezentării, la data de 5.10.2016, la dosarul cauzei a fost ataşată cererea formulată de dl avocat (...) ca citarea inculpatului să se realizeze la adresa acestuia de domiciliu din Israel, şi nu la sediul cabinetului său avocaţial (...).
 
În consecinţă, la data de 7.10.2016 s-a procedat la citarea inculpatului Emilian Schwartzenberg la adresa indicată de avocatul ales al acestuia din Israel pentru data de 13.12.2016 (...), prin intermediul unei cereri de comisie rogatorie cu statul Israel (...). Nici de această dată inculpatul nu s-a prezentat, deşi a primit citaţia la data de 4 noiembrie 2016 prin intermediul avocatului său ales din Israel, aşa cum rezultă din nota întocmită de judecătorul israelian desemnat (...)“, potrivit rechizitoriului.

Fără urmă  

„Faţă de toate cele prezentate mai sus, se constată că, în ciuda numeroaselor demersuri efectuate de organele judiciare, conform documentelor ataşate, inculpatul a refuzat să se prezinte conform citaţiilor legal emise, fiind evidentă intenţia sa de a se sustrage de la urmărirea penală. În consecinţă, se constată că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală atât înainte de emiterea mandatului de arestare în lipsă, cât şi după emiterea acestui mandat, până în prezent“, mai spun cei de la Anticorupţie.
 
Prin adresa din data de 27.03.2017, ca răspuns la solicitarea de a depune înscrisurile la care face referire în declaraţia sa notarială, Emilian Schwartzenberg:
a) a arătat, cu titlu preliminar, că la 13 martie 2017 a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o plângere împotriva organelor
judiciare române pentru încălcarea art. 5 şi 6 din Convenţie în legătură cu împrejurările prin care s-a solicitat şi dispus arestarea sa preventivă;
 
b) a depus un extras din Încheierea nr. 10/C/18.04.2014 prin care ÎCCJ a arătat că «statul nu poate obliga un suspect să coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe care l-ar putea incrimina (…)»;
 
c) a arătat că percepţia sa este că imparţialitatea DNA este în mod vădit afectată, scopul urmărit prin obţinerea de noi înscrisuri fiind acela de a le interpreta strict în defavoarea inculpatului.

Şapte cereri de comisii rogatorii cu autorităţile judiciare din patru state  

Urmărirea penală din prezenta cauză s-a bazat, într-o mare măsură, pe rezultatul cooperării judiciare internaţionale, având în vedere că au fost formulate şapte cereri de comisii rogatorii, cu autorităţile judiciare din patru state, astfel: trei comisii rogatorii cu autorităţile judiciare din Liechtenstein, o comisie rogatorie au autorităţile judiciare din Cipru, o comisie rogatorie cu autorităţile judiciare din Austria, două comisii rogatorii cu autorităţile judiciare din Israel.
 
„Se remarcă demersurile făcute de fraţii Mazăre, prin avocaţii lor aleşi, cu
scopul de a împiedica obţinerea din Israel a documentelor aferente conturilor lor personale deschise la (...) şi care au condus la tergiversarea finalizării cercetărilor.
Aceste demersuri au fost indicate într-o scrisoare adresată autorităţilor române de autorităţile din Israel (...), în care se subliniază că singurul motiv pentru care documentele bancare solicitate autorităţilor judiciare din Israel nu au fost puse la dispoziţia organelor judiciare române a fost că avocaţii lui Radu Ştefan Mazăre şi Alexandru Mazăre au iniţiat o procedură de blocare a transmiterii acestor
materiale motivând că: Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România din data de 18 aprilie 2014 prin care a fost respinsă propunerea DNA de arestare preventivă a lui Mazăre Radu Ştefan trebuie interpretată ca însemnând că nu există nicio bază legală pentru a continua actele de anchetă penală,
precum cele solicitate în Cererea de Asistenţă.
 
În calitate de membru al Parlamentului României, Alexandru Mazăre beneficiază de imunitate în cazul anchetei referitoare la informaţiile din conturile sale bancare din Israel. Nu se poate avea încredere că autorităţile române vor folosi materialele obţinute din Israel doar pentru scopurile pentru care au fost acestea solicitate. Este evident că o astfel de atitudine este explicabilă prin rolul important pe care aceste documente îl au în dovedirea infracţiunilor reţinute în cauză. (...)“, au conchis cei de la DNA.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile dispuse în cauză.
 
Rechizitoriul poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii