Spitalul, renovat si demolat

Reabilitarea Spitalului Clinic Judetean de Urgenta (SCJU) Constanta, demarata in tromba in 2004, este de-a dreptul inutila * La inceputul anului viitor, va fi pus in aplicare planul de consolidare a celei mai mari unitati sanitare din judet.

In acest context, banii utilizati pentru infrumusetarea Judeteanului se duc pe apa sambetei. Presedintele Organizatiei Judetene a Uniunii Populare Social Crestine Constanta, Marius Pricopie, a tras, ieri, un semnal de alarma cu privire la situatia lucrarilor de renovare de la Spitalul Clinic Judetean Constanta. Pentru a scoate in prim plan faptul ca partidul politic in fruntea caruia se afla sustine si promoveaza interesul cetateanului, Marius Pricopie a efectuat, zilele trecute, o vizita la Spitalul Clinic Judetean, pentru a constata stadiul lucrarilor de renovare, incepute inca din 2004. In acest sens, a fost accentuat faptul ca, pentru proiectul de renovare a Spitalului Judetean, au fost alocate, in 2004, 600 miliarde lei. Acesti bani au provenit din trei surse de finantare: de la Consiliul Judetean, Ministerul Sanatatii si de la firma care a castigat licitatia pentru efectuarea reparatiilor, Baran Proiect Construction, Israel - co-finantatoare cu 30% din totalul lucrarii. Termenul destinat definitivarii lucrarilor a fost stabilit la patru ani. Prin Hotararea nr.216 din 14.10.2004 a fost admisa majorarea contractului de reparatie de la 1,5 milioane de euro la 2,5 milioane de euro, destinate lucrarilor pentru anul 2004. De asemenea, a fost acceptata finantarea de catre antreprenorul lucrarii, Baran Proiect Construction, Israel, pentru contractul de reparatii cu suma de 1 milion de euro. Aceasta suma urma a fi rambursata in 2008 de beneficiar, in speta Spitalul Judetean.

Doar 10% din reparatii, efectuate

Conform declaratiilor managerului spitalului, Tiberiu Tofolean, transmise de Pricopie, pana la acest moment lucrarile au fost terminate intr-o proportie de 10%, desi suma cheltuita este de 165.750 miliarde de lei. Din bugetul Consiliului Judetean, au fost cheltuiti 36,5 miliarde lei, esalonati in trei transe: 31,906 miliarde de lei pentru efectuarea reparatiilor, 3,094 miliarde de pentru proiectul tehnic si un miliard si jumatate de lei pentru expertiza tehnica. De la Ministerul Sanatatii au fost cheltuiti 84 de miliarde de lei in doua transe: 49 de miliarde de lei in 2004, la care s-au adaugat inca 35 de miliarde de lei din 2008. Printr-un calcul simplu, putem observa ca, raportand suma cheltuita cu procentajul de lucrare finalizat, reiese faptul ca, pana la acest moment, 30% din lucrare ar fi trebuit definitivata. Indignarea celor de la UPSC vizeaza destinatia banilor publici reprezentata de diferenta dintre cheltuieli si realizari. In sensul clarificarii acestor aspecte, invocand liberul acces la informatiile de interes public, UPSC a trimis catre Autoritatea de Sanatate Publica, pe 7 martie, doua adrese. Prin acestea s-au solicitate raspunsuri la intrebari care vizau furnizarea de date cu privire la autorizatia de functionare a spitalului, perioada de eliberare a acesteia si sumele destinate alocatiei de hrana pentru fiecare bolnav spitalizat. De asemenea, UPSC-istii au cerut lamuriri in legatura cu modul de rambursare a finantarii de 1 milion de euro, dobanda aferenta si sursa din care va fi efectuata aceasta tranzactie. Este bine cunoscut faptul ca spitalul nu beneficiaza de un buget atat de mare, din care ar putea sa aloce aceasta suma. Ca urmare a acestei constatari, cei din UPSC cred ca suma va fi achitata din bugetul Consiliul Judetean, adica din banii proveniti de la contribuabili. Termenul de obtinere a unui raspuns este de 30 de zile, in caz contrar, legea prevede ca institutia ar putea fi actionata in instanta.

"Dumnezeu cu mila!"

La 40 de ani de la proiectare, unitatea medicala nu mai reprezinta siguranta maxima, in eventualitatea unui cutremur. In cazul unei unde seismice mai puternice, fie din falia de la Focsani, fie din zona Varnei, structura de rezistenta a cladirii ar ceda, i-ar pacientii care vor avea nesansa de a se imbolnavi in acest moment fatidic ar sfarsi intre daramaturi. Intr-adevar, expunerea este una potentiala, dar cum un cutremur poate fi prevazut cu maximum 15 minute inainte de declansare, este clar ca, in ultimul moment, nu se va putea lua nicio masura de salvare a acestora. "Dumnezeu cu mila!", spune Octavian Ruse, directorul SC Proiect SA, inginerul care a elaborat planul unitatii sanitare. Tot el povesteste ca, intre anii 1961-1963, cand a fost proiectat SCJU, nu existau normative care sa prevada construirea unei cladiri care sa reziste la potentialele activitati seismice. In plus, in acel moment, Constanta nu era considerata nici zona de risc pentru eventualele cutremure. Astfel, desi pare absurd, structura de rezistenta a SCJU a fost realizata doar pentru a rezista la rafalele de vant.

Expertiza de pomina

Din acest motiv, in 2004, directorul Institutului de Proiectari a solicitat profesorului Tudor Postelnicu, seful Catedrei de Constructii de Beton Armat din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti, efectuarea unei expertize. Finalizarea studiilor au fost tergiversate pana la sfarsitul anului 2006, pe motiv ca lipsesc finantele. Costurile expertizei s-au ridicat la 150.000 de lei si, intr-un final, Consiliul Judetean, proprietarul unitatii sanitare, a alocat suma necesara. Presupunerile lui Ruse s-au adeverit, iar documentele arata ca SCJU prezinta deficiente de siguranta, ductilitate si deplasari. "Expertiza a presupus un calcul al rezistentei cladirii la seism pe baza unor programe noi si un altul care sa evidentieze raspunsul structurii de rezistenta dupa consolidare", a explicat inginerul.

Joaca de-a reparatia

Investigatia nu s-a oprit aici. In cursul anului 2007, a fost finalizat si predat proiectul de consolidare a celei mai mari constructii din Constanta. De aceasta data, banii nu le-au mai dat de furca echipei profesorului Postelnicu si nici inginerului Octavian Ruse. Costurile proiectului s-au ridicat, de aceasta data, la 600.000 de lei. Si, in mod normal, ar fi trebuit sa fie demarate, in regim de urgenta, lucrarile de consolidare ale structurii de rezistenta. Dar, pentru ca directiunea institutiei s-a aratat preocupata de aspectul exterior al SCJU si de conditiile hoteliere ale sectiilor, in 2004, in mod eronat, s-a dat startul la modernizarea cladirii. Societatea Baran, grupul israelian care a castigat licitatia, a cam dat cu stangu-n dreptul si, nici dupa patru ani, nu a terminat planul de modernizare. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul SCJU, a preferat sa aiba spital luxos, la standarde europene, dar s-a dat in stamba degeaba. Din precizarile inginerului Octavian Ruse reiese ca, la primul seism de puterea celui din 1977, din sectiile unitatii medicale se alege praful. In schimb, este exclus un colaps total al SCJU.

Ce reabiliteaza Baran ziua, distruge consolidarea in 2009

Tot praful se va alege si de lucrarile de reabilitare. Directorul Institutului de Proiectari spune ca, cel tarziu la inceputul lui 2009, SCJU intra intr-o alta etapa de reparatii. De aceasta data, atentia se va indrepta catre structura de rezistenta a unitatii sanitare. "Uneori, operatiunile nu coincid cu punctul nostru de vedere. Consolidarea trebuia sa inceapa in anul 2004", explica Ruse. In acest context, cei 15.000 de euro destinati modernizarii si chinul pacientilor care au fost spitalizati nu tocmai in conditii stralucite au fost de prisos. Asadar, in viziunea managerului unitatii sanitare, este logic ca reparatiile la SCJU sa fie incepute, pentru ca, mai apoi, sa fie distruse. "Consolidarea spitalului si o mica parte din Policlinica 1 vor dura circa sase ani, cam cate un an pentru fiecare tronson", spune Ruse. Ramane de vazut ce va mai ramane din reparatiile prin care s-a dorit modernizarea unitatii sanitare. Va fi cu siguranta "o schimbare la fata", dar in niciun caz in bine.

Nemultumiti, dar neputinciosi

Managerul Spitalului Judetean, Tiberiu Tofolean, spune ca, in aceasta perioada, Baran-ul lucreaza la "zona 4", cu alte cuvinte reabiliteaza ultimele patru saloane ale fiecarei sectii. "Lucram in continuare cu Baran. Deocamdata, am primit 35 de miliarde de la buget si asteptam si banii de la CJC. Speram sa ne dea si CJC tot 35 de miliarde. Baran isi face treaba cu o singura conditie: sa fie platiti", spune seful SCJU. Acesta recunoaste ca exista sincope in desfasurarea lucrarilor pentru ca au fost probleme cu banii. "Nu stiu la ce stadiu vom ajunge la sfarsitul anului, pentru ca nu pot face nici un plan pana nu am o fila de buget in mana. Anul trecut am avut in cont 90 de miliarde, suma care ne-a fost luata la 15 decembrie 2007", se tanguieste Tofolean. Pe de alta parte, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Judeteana, Marius Enescu, spune ca nu stie ce sa zica in legatura cu activitatea Baran-ului. "Probleme au fost si o stie toata lumea. Nu am gasit, legal, o modalitate de reziliere a contractului si asa ca nu avem altceva de facut decat sa continuam cu ei", considera boss-ul ASPJ. Concomitent cu lucrarile realizate cum, necum de Baran, spitalul isi va moderniza si extinde si Unitatea de Primire Urgente. Marius Enescu explica faptul ca, in urma cu ani de zile, cele doua lucrari faceau parte din acelasi proiect, apoi au fost diferentiate. Extinderea UPU va costa aproximativ un milion de euro, iar contractul a fost castigat de firma bucuresteana Erbasu SA.

Scris de: {autor}Claudia CANDET{/autor} {autor} Stefania CHERMANEANU{/autor} {autor} Corina SAMOILA{/autor}