Recidiva iraniana

Precedent cu nave romanesti in Golful Persic

Declaratiile partilor romane si iraniene cum ca intre cele doua natiuni ar exista o prietenie traditionala este doar una declarativa * Intre militarii din Golful Persic si navele romanesti au mai existat conflicte, scandalul privind sechestrarea platformei Orizont nefiind primul de acest gen * In anul 1988, in timpului razboiului dintre Iran si Irak traficul comercial catre Emiratele Arabe Unite si Kuwait se desfasura normal * Zeci de motonave ale fostei Companii Navale Maritime NAVROM operau in aceasta zona * Cargoul Fundulea, sub pavilion romanesc transporta, atunci, praf de marmura din Italia catre Kuwait * La intrarea in golf, o salupa militara, a trecut la interogarea echipajului prin radio * Odata finalizate discutiile salupa a tras fara nici un avertisment o salba de opt rachete in motonava romaneasca * Acestea au incendiat vasul si l-au ranit foarte grav pe comandantul motonavei capitanul de lunga cursa Radu Lupu * Ulterior, marinarul a decedat la un spital din Elvetia * In acelasi atac bucatarul motonavei si alti marinari au fost raniti destul de grav * Tot in acelasi an motonava Plataresti, in aceeasi zona a fost atacata, fara somatie, de pe o salupa militara care a deschis foc de rachete * Reamintim ca in prezent, se afla de mai mult de o saptamana platforma Orizont cu o nava purtatoare de rachete, marinarii aflandu-se sub sechestru in bataia lansatoarelor * Tot aici, in prezent au loc cele mai puternice aplicatii ale marinei iraniene, la care participa peste 120.000 de militari

In ciuda declaratiilor partilor romane si iraniene cum ca intre cele doua natiuni ar exista o prietenie traditionala, intre militarii din Golful Persic si navele romanesti au mai existat conflicte. Astfel, in anul 1988, cu toate ca era razboi intre Iran si Irak traficul comercial catre Emiratele Arabe Unite si Kuwait se desfasura normal si zeci de motonave ale fostei Companii Navale Maritime NAVROM au operat in aceasta zona.In anul 1988, motonava Fundulea, sub pavilion romanesc transporta praf de marmura din Italia catre Kuwait. Dupa intrarea cargoului in stramtoarea Hormuz dinspre Bandar - Abas (Iran), o salupa militara, fara pavilion si fara alte insemne, a trecut la interogarea echipajului prin frecventa radio VHF, aceasta fiind utilizata pentru comunicatii curente intre nave si autoritati. Prin procedura normala vasul a fost supus sirului de intrebari: ce nava este? ce pavilion are? unde merge? ce incarcatura are? Imediat dupa primirea raspunsurilor de la comandantul navei Fundulea, tot, prin VHF, salupa militara a simulat intoarcerea spre nord, catre Iran, apoi brusc s-a intors si de pe prova ei, unde avea montata o rampa cu lansatoare de rachete, a tras o salba de opt rachete in motonava romaneasca. Rachetele au produs incendierea vasului, o parte din lovituri au atins comanda de navigatie pe care au avariat-o si l-au ranit foarte grav pe comandantul motonavei, capitanul de lunga cursa Radu Lupu. Ulterior, marinarul a fost transportat la un spital din Dubai si apoi la unul din Elvetia unde a si decedat. In acelasi atac bucatarul motonavei si alti marinari au fost raniti destul de grav.Dupa stingerea incendiului de catre navele aflate in zona de conflict vasul a fost adus la Sarjah de unde a fost adus de remorcherul Hercules in tara, unde a fost reparat, valoarea manoperei, a materialelor si a pieselor de schimb depasind suma de doua milioane de dolari.Tot in acelasi an motonava Plataresti, comandata de Vasile Berbec, se afla, incarcata cu cherestea, in dreptul insulei iraniene Farsi Island, cand, fara somatie, de pe o salupa militara s-a deschis foc de rachete. Vasul a fost avariat, dar si-a continuat voiajul.Romanii, in zona de conflictIn urma cu o saptamana, platforma de foraj Orizont, cu 26 de petrolisti marini romani, a fost atacata cu focuri de tun de o nava militara iraniana, apoi a fost sechestrata cu intreg echipajul care se afla la bord, in apele Golfului Persic.Ofiterul de presa al Companiei Grup Servicii Petroliere, proprietara platformei Orizont, Radu Petrescu, declara atunci ca actiunea in forta a autoritatilor iraniene survine pe marginea unui litigiu comercial declansat in urma cu cateva luni, pentru neachitarea serviciilor de prospectiune, prestate catre beneficiar. GSP se judeca in Iran cu societatile Petroian si Oriental Oil Kish pentru a-si recupera platforma maritima de foraj Orizont blocata de cele doua companii iraniene la sfarsitul lunii aprilie.GSP a operat cu doua platforme petroliere in Golful Persic, pentru compania petroliera iraniana aproape doi ani si se pare ca in ultimele sase luni, beneficiarul nu si-a mai respectat clauzele contractuale, respectiv nu a mai deschis in banca un nou acreditiv, pentru anul in curs. In consecinta, GSP a notificat firma partenera pentru rezilierea contactului, fapt ce a atras mari dificultati, mergand pana la atacarea cu armament greu a platformei Orizont, luarea cu asalt a complexului de foraj, intreruperea comunicatiilor radio cu tara si sechestrarea echipajului, pe platforma heliportului, sub amenintarea armelor.Radu Petrescu a mai precizat ca, in urma cu cateva zile, GSP reusise sa scoata din zona cealalta platforma de foraj maritim, Fortuna, care a fost remorcata in portul Sarjah, pentru reparatii, fapt ce a determinat probabil autoritatile iraniene sa actioneze in forta. Pe de alta parte, presedintele companiei Upetrom Group Management care detine 90% din capitalul social al GSP Gabriel Comanescu declara ca Petroian a cerut si a obtinut sprijinul autoritatilor iraniene ca a doua platforma proprietate a companiei romanesti sa nu paraseasca apele teritoriale ale Iranului. Se pare ca Petroian face aceste presiuni pentru ca vrea sa oblige GSP sa le vanda platforma. In luna septembrie, la Curtea de arbitraj de la Paris vor incepe discutiile asupra litigiului dintre GSP si Oriental Oil Company Dubai, compania romaneasca solicitand societatii din Emiratele Arabe Unite plata unor datorii de circa 17 milioane de dolari. Se pare ca pentru inchirierea celor doua platforme Orizont si Fortuna singura relatie contractuala pe care o au este cea cu Oriental Oil Company Dubai care a inchiriat mai departe platformele catre Petroian si Oriental Oil Kish.Reprezentantii GSP au anuntat Presedintia, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Transporturilor ca platforma a fost sechestrata.Nici un motiv realAvocatii care reprezinta Grup Servicii Petroliere sustin ca nu le-a fost prezentat, sambata, un ordin de sechestru al Curtii din Kisch (Iran), care sa justifice un atac militar asupra platformei romanesti Orizont. Purtatorul de cuvant al GSP, Radu Petrescu a declarat ca nu exista nici un alt ordin in afara celui de restrictie a platformei, care este deja cunoscut. El a mai precizat ca nu exista un ordin judecatoresc prin care iranienii sa justifice interventia in forta asupra platformei Orizont. Printre altele, acesta a mai spus ca situatia de pe platforma Orizont, aflata in apele iraniene, nu s-a schimbat fata de ultimele zile. "Pe platforma se afla in continuare, in afara de personal, trei reprezentanti ai militiei judiciare, unul al Petroiran si unul a Oriental Oil Kish", a precizat Petrescu.Reprezentantii GSP au declarat recent ca prezenta militiei judiciare iraniene pe platforma romaneasca ar fi justificata daca ar exista un ordin de arest, adica de sechestru in apele iraniene, dar ca, din cunostintele lor, nu exista decat un ordin de restrictie, care doar obliga proprietarii platformei sa nu o mute. In alta ordine de idei, ambasadorul iranian la Bucuresti, Ali Akbar Farazi, a declarat, saptamana trecuta, ca interventia armata pe platforma romaneasca a fost justificata de respectarea unei hotarari judecatoresti emise pentru a impiedica retragerea ilegala a platformei Orizont din apele iraniene de catre firma romana, asa cum s-a intamplat cu platforma Fortuna, care apartine tot firmei GSP. In ceea ce priveste prejudiciul, reprezentantii GSP au declarat ca inactivitatea platformei Orizont in apele iraniene, inca din luna mai, produce pagube incalculabile companiei. Acestia au spus ca au cerut arbitrajul Curtii de la Paris si ca vor cere plata unor despagubiri de 17 milioane de dolari.