Hotărârea Tribunalului Constanța 14 inculpați din dosarul „Mica Sicilie” rămân după gratii

Tribunalul Constanța a luat o hotărâre într-un dosar conex celui denumit „Mica Sicilie”, în care au fost verificate măsurile preventive!
 
Mai precis, joi, 27.08.2026,  în dosarul cu indicativul 2577/118/2026/a15, magistrații au stabilit ca toți cei 14 inculpați să rămână în arest preventiv.
 
Iată lista inculpaților:
 

1. DRUGĂ BOGDAN (zis Boby)
2. PASE CONSTANTIN VIRGIL (Zis Vira)
3. MANEA VICTOR (zis Mânuţă
4. ŞTEFAN FLORIN MARIAN (zis Calu)
5. STĂNICĂ NICULAE (zis Bidi)
6. PETCU FLORIN (zis Oaie)
7. MANGU ADRIAN GABRIEL
8. BĂDRĂGAN DANIEL (zis Nas)
9. STOIAN EDUARD GEORGE (zis Blondutu,zis Edi)
10. GHEORGHE ROBERT IONUŢ (zis Blondu
11. GUREI COSTINEL ROBERTO (zis Roby)
12. POPESCU NIKY ALIN
13. NAUM MARIUS
14. CRISTUINEA ADRIAN

 
MINUTA
 

Solutia pe scurt: În baza art. 348 C.pr.pen. rap. la art. 207 alin. 4 C.pr.pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv dispuse faţă de inculpații: 1. DRUGĂ BOGDAN ...1, 2. PASE CONSTANTIN-VIRGIL, ..., 3. MANEA VICTOR, .., 4. ȘTEFAN FLORIN-MARIAN, .., 5. STĂNICĂ NICULAE, ..., 6. MANGU ADRIAN GABRIEL, .., 7. BĂDRĂGAN DANIEL, ..., 8. STOIAN EDUARD GEORGE, .., 9. GHEORGHE ROBERT-IONU? ..., 10. GUREI COSTINEL ROBERTO, .., 11. POPESCU NIKY-ALIN, ..., 12. NAUM MARIUS, ..., 13. CRISTUINEA ADRIAN- ..., 14. PETCU FLORIN, .... Menține măsura arestării preventive a inculpaților DRUGĂ BOGDAN zis BOBY, PASE CONSTANTIN-VIRGIL, zis „VIRA”, MANEA VICTOR, zis ”MÂNUȚĂ”, ?TEFAN FLORIN-MARIAN, zis ”CALU”, STĂNICĂ NICULAE, zis ”BIDI”, MANGU ADRIAN GABRIEL, BĂDRĂGAN DANIEL, zis ”NAS”, STOIAN EDUARD GEORGE, zis ”BLONDUȚU”, GHEORGHE ROBERT-IONUȚ zis ”BLONDU”, GUREI COSTINEL ROBERTO, zis ”ROBY”, POPESCU NIKY-ALIN, NAUM MARIUS, CRISTUINEA ADRIAN și PETCU FLORIN, zis ”OAIE”,, pe o perioadă de 30 de zile, urmând a fi verificată cel mai târziu la data de 25.09.2026.
 
În baza art. 242 alin. 1 și 2 C.pr.pen., respinge ca neîntemeiate, atât cererile inculpaților de înlocuire cu o măsură preventivă mai ușoară, cât și cele de revocare a măsurii preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Prezenta încheiere se comunică procurorului şi inculpaţilor. Cu drept de a formula contestație în 48 de ore de la comunicare. Contestaţia se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 27.08.2026.
Document: Încheiere de dezînvestire    27.08.2026

 
Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, vineri, 28.08.2026, unii dintre inculpați au contestat decizia.
 


 
Ce a transmis DIICOT cu privire la dosar
 
Prin rechizitoriul din 6 mai 2026,  procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Calul Troian”, trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37  persoane fizice și o persoană juridică), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
 
Cei 37 de inculpați se află sub diverse măsuri privative, respectiv restrictive de libertate, 15 fiind sub măsura arestului preventiv, una a arestului la domiciliu și 21 a controlului judiciar.
 
Actele de urmărire penală arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanța, în cartierul cunoscut sub numele de Km.4-5, cinci dintre inculpați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, și ceilalți inculpați.

 
Probele administrate au relevat faptul că grupul infracțional organizat,  unul de tip polivalent, a fost constituit, inițial  în scopul obținerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât și numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracțiuni, respectiv camătă, dar și pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracțională.
 
Gruparea a prezentat, pe parcursul existenței, o structură determinată,  bazată pe  “diviziunea muncii” , cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unități structurate.
 
Sub conducerea ”nucleului dur”, format din cei 5 constituenți inițiali, membrii au primit și avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual,  de a primi sumele de bani obținute din activitatea de prostituție, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în țară, de a colecta sumele de bani obținute din practicarea prostituției, de a ține evidența sumelor de bani obținute din activitatea de prostituție și cea de cămătărie, de a însoți și transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecția,  de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata proveniență a bunurilor provenite din comiterea de infracțiuni, de a acționa ca persoană interpusă în cadrul unor societăți,  de a pune la dispoziția  grupării date de identificare în vederea creării unor conturi  bancare,  de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecția membrilor grupării, precum și a tinerelor care practicau prostituția.
 
Investigațiile au arătat că activitatea infracțională a grupării de criminalitate organizată nu s-a limitat la zona municipiului Constanța,  ci s-a extins atât în țară, cât și  in diverse locații din Franța, Marea Britanie, Elveția și Austria.
 
In scopul de a-și demonstra ”puterea”, dar și pentru a atrage noi victime, inculpații au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi și restaurante, pentru a disimula natura și proveniența surselor ilicite de venit.
 
De asemenea, pentru a-și impune ”supremația” pe zona de acțiune, care să permită membrilor săi derularea activităților infracționale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acționat, în multe situații, cu violență, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală „Mica Sicilie”.
 
Sentimentul de apartenență la grupul infracțional a avut dublu rol: pe de-o parte siguranța membrilor grupului că, în situația în care grupări rivale sau persoane care la un moment dat ar fi putut reprezenta riscuri de orice natură, un număr suficient de membri s-ar fi putut grupa în orice moment, astfel încât să poată reacționa și, pe de altă parte, rolul de a descuraja orice persoană care, din diferite motive, ar fi putut intra  în conflicte cu vreunul dintre membrii grupului.
 
Relațiile dintre membrii grupării Km 4-5, care s-a autocreditat și autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanța, au fost evidențiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracțional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obținere a veniturilor de către membrii grupării: ” M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici.”
 
Tot ca semn al apartenenței, membrii au afișat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinația 4-5 și au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacție de opoziție din partea victimelor, a familiilor și anturajului acestora, dar și a unor terți, martori la acțiuni ale grupării.
 
Grupul infracțional organizat a fost destructurat în noiembrie 2025, în urma unei ample acțiuni a DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, realizată împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, în urma perchezițiilor efectuate, la acel moment, din  locuințele inculpaților fiind ridicate 200.000 lei,  51.000 euro, precum și alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), 3 arme letale și 4 neletale, toate deținute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuțite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux și diverse bijuterii, cantități de droguri de risc și mare risc, instrumente de porționare, cântărire și consum a substanțelor interzise, medii de stocare și înscrisuri cu valoare probatorie.
 
Pe parcursul administrării probatoriului, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cametei, dar și altor infracțiuni săvârșite de către membrii grupului infracțional.
 
De asemenea, în urma cercetărilor efectuate, au fost dispuse măsuri și asupra unei persoane juridice (club), ce a fost folosită ca unealtă în scopul spălării banilor proveniți din activitățile infracționale ale grupării de criminalitate organizată.
 
Totodată, prin actul de sesizare a instanței procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au solicitat menținerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile și terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani și alte bunuri mobile aparținând inculpaților, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.
 
S-a solicitat și menținerea măsurilor preventive față de inculpați,  precum și obligarea acestora la plata sumei de 2.252.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
 
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Constanța.
 
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și: UPDATE Termen important la Tribunalul Constanța în dosarul „Mica Sicilie”! Ce se judecă