Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:19 18 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Motivare în dosarul fundaţiilor „Fantasio“ şi „Thalia“ Judecătorii explică de ce a luat Nicuşor Constantinescu opt ani de închisoare, în primă instanţă

ro

16 Feb, 2019 00:00 1828 Marime text
Curtea de Apel Constanţa a stabilit primul termen (28 februarie) al dosarului în care Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost condamnat, de Antoneta Ardeleanu, judecător al Tribunalului Constanţa, la opt ani de închisoare, cu executare. Cauza a fost repartizată completului de judecată alcătuit din judecătorii Marius Damian Mitea şi Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanţa, decizia acestora urmând a fi definitivă.
 
Tot în prezenta cauză, Cristian Bogdan Zgabercea, fost consilier al şefului CJC şi producător general al TVR, a fost condamnat la patru ani şi opt luni de închisoare, cu executare, iar Carmen Florentina Oproiu (Vasile) a fost condamnată la pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare. Marcel Brâncoveanu Părău a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare condiţionată. Fundaţia „Fantasio“ a fost condamnată la pedeapsa de 7.000 de lei amendă penală. Asta în timp ce Fundaţia „Thalia“ a fost condamnată la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală.
 
În motivarea deciziei, Antoneta Ardeleanu, judecător al Tribunalului Constanţa, arată că Nicuşor Daniel Constantinescu are vârsta de 51 de ani, este căsătorit, studii superioare, ocupația de inginer, fost preşedinte al Consiliului Județean Constanţa.
 
„Pe parcursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă apărările acestuia au fost în sensul nerecunoaşterii acuzaţiilor şi neasumării răspunderii pentru faptele comise, încercându-se a se acredita ideea că acesta a acţionat respectând hotărârile CJC ce erau adoptate, însă aceste argumente nu pot fi primite, aşa cum s-a arătat, având în vedere că inculpatul era ordonatorul de credite şi persoana responsabilă de sumele alocate către asociaţii sau fundaţii, era cel care susţinea proiectele de hotărâre şi care avea un rol hotărâtor în activitatea Consiliului Judeţean Constanţa, neputându-şi declara neputinţa de a acţiona, doar pentru că o hotărâre era votată de Consiliul Judeţean Constanţa“, potrivit motivării.
 
„Acesta era cel care hotăra şi garanta respectarea legii de către angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa, avea putere de decizie şi răspundea pentru toate actele semnate şi care produceau consecinţe de ordin economic sau juridic. Poziţia inculpatului trebuia să fie una echidistantă, în raport de funcţia ocupată în Consiliul Judeţean Constanţa, dar şi faţă de celelalte funcţii ce le deţinea în cadrul unor asociaţii sau cluburi sportive sau societăţi comerciale, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul acestuia, dimpotrivă, prerogativele acestei funcţii erau canalizate în direcţia propriilor interese sau în interesul altor persoane. De asemenea, acesta a dat dovada de acţiona discreţionar sau abuziv, în detrimentul altei persoane, cu încălcarea legii, din simplul motiv că un angajat ce deţinea o funcţie importantă în aparatul Consiliului Judeţean Constanţa nu s-a conformat practicilor nelegale de alocare a sumelor de la buget“, a mai consemnat în motivarea deciziei judecătoarea Antoneta Ardeleanu.
 
Mai mult decât atât, instanţa arată că „inculpatul nu a ţinut seama nici de faptul că funcţia publică ocupată îl responsabilizează şi mai mult din punct de vedere al eventualelor incompatibilităţi existente și că trebuie să se abţină de la orice acte ce ar putea să-i aducă beneficii, ca urmare a ocupării şi a altor funcţii în cadrul unei societăţi comerciale“.
 
„În aceste condiţii, pedepsele aplicate acestuia vor situate peste limita minimă prevăzută de lege, urmând ca pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenţie, mai ales că inculpatul se află în executarea unei pedepse privative de libertate la acest moment“, conform motivării.
 
Sursa text: rolii.ro

 
Revenind la decizia pe larg a Tribunalului Constanţa, după 53 de termene de judecată, instanţa a dispus achitarea lui Nicuşor Daniel Constantinescu pentru: constituire a unui grup infracţional organizat, întrucât nu există probe că a comis infracţiunea, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese, infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală, pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală.
 
După achitările mai sus precizate, Tribunalul Constanţa a decis condamnarea fostului şef al CJC, pentru abuz în serviciu în formă continuată, la pedeapsa de şase ani de închisoare. Tot pentru infracţiunea de abuz în serviciu - parte civilă Tăicuţu Felicia (director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa), Nicuşor Daniel Constantinescu a fost condamnat la doi ani de închisoare. Tot la doi ani de închisoare a mai fost condamnat fostul şef al CJC pentru infracţiunea de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în raport de SC Xenoti SRL. Tot pentru conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea 193/2017 folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în raport de SC Xenoti SRL, Nicuşor Constantinescu a luat alţi doi ani de închisoare.
 
În final, Tribunalul Constanţa a dispus contopirea pedepselor aplicate, iar în final Nicuşor Daniel Constantinescu a fost condamnat la pedeapsa cea mai grea, de şase ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 1/3 din celelalte pedepse, respectiv doi ani de închisoare. În final, magistraţii au hotărât ca fostul preşedinte al CJC să execute pedeapsa rezultantă de opt ani de închisoare, cu executare.
 
În prezent, Nicuşor Daniel Constantinescu se află în detenţie, el fiind condamnat la câte cinci ani în două dosare penale: cel privind presupusa subfinanţare a Centrului Militar Zonal Constanţa şi Dosarul Retrocedărilor din Constanţa. Într-o altă cauză, fostul şef al CJC a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani de închisoare. Această decizie nu este definitivă, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Într-un alt caz, fostul şef al CJC a fost achitat definitiv.
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • maria 16 Feb, 2019 09:49 De ce nu publicati comentariile? O sa va pierdeti ,in acest fel, cititorii. Este foarte interesant sa vezi cum rezoneaza si altii la temele pe care le propuneti.E ciudata politica dvs. E pacat ,pentru ca deseori propuneti teme care incita ineres cetatenesc si cultural.Nu sinteti curiosi sa vedeti ce rezonanta au materialele publicate de dvs.?
  • maria 16 Feb, 2019 09:15 Vinovat sau nevinovat ,te uiti ce a ramas in urma lor. Au distrus Teatrul de revista Fantasio,orchestra Fantasio,unele dintre cele mai bune din tara;teatrul de drama,dezorganizat; orchestra simfonica,la fel;teatrul de opera,vai de capul lui. Nu au fost in stare sa construiasca o sala de teatru,moderna, o sala de opera, etc. E posibil ca in anul 2019 ,Constanta sa se foloseasca ,pentru acte de cultura ,de o sala de festivitati a Liceului Mircea si reorganizata sub ocupatia ruseasca, cind toate municipiile cu pretentii au construit teatre si opere de nivel european? Daca nu era si amarita aia de sala a sindicatelor nu stiu unde s-ar fi tinut diverse evenimente. In 30 de ani nu au fost in stare sa schimbe fata culturala a acestui oras.Noroc ca au existat Tranulis si alti greci care au lasat niste spatii pe care le putem folosi azi pentru a desfasura asa-zise evenimente de arta dramatica.Rusine si lui Mazare si acolitilor lor.Nu inteleg cum ajung toti veneticii,semidoctii si ciolanarii sa hotarasca soarta Constantei. Nu mai vorbesc de Cazino.Vedeti, Dumnezeu nu bate cu parul.