Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:46 18 03 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ziua Națională Constantin Brâncuși. 143 de ani de la nașterea geniului artei contemporane

ro

19 Feb, 2019 00:00 722 Marime text
Printr-o lege promulgată de președintele României în urmă cu trei ani, ziua de naștere a artistului Constantin Brâncuși a fost declarată sărbătoare națională. Legea prevede că, pe 19 februarie, autoritățile administrației publice locale și centrale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
 
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 la Hobița, județul Gorj, al cincilea din cei șapte copii ai lui Nicolae Brâncuși, mama lui, Maria, fiind a doua soție a tatălui său. În copilărie a fugit de mai multe ori de acasă, angajându-se ca ucenic de boiangiu (la Târgu Jiu), băiat de prăvălie (în Slatina), ucenic la un negustor de butoaie, cioban, băiat de birt (în Craiova).
 
Primele obiecte care au „suportat” fantezia briceagului său sunt lemnul verde rupt din păduri, din care își sculpta ciomege, și băncile din școala primară. De altfel, în clasa a II-a a primit o corecție fizică tocmai fiindcă a scrijelit, apăsat, pupitrul de studiu.
 
La 18 ani se înscrie la Școala de Meserii din Craiova. Peste patru ani încheie „cu mare succes cursurile complete, teoretice și practice” ale școlii. În 1900, lucrarea sa „Capul lui Laocoon” e apreciată cu medalia de bronz, iar în 1903 face bustul generalului dr. Carol Davila pentru parcul Spitalului Militar din București.
 
În 1904, Brâncuși pleacă la Paris, pe jos și cu rucsacul în spate, făcând popasuri (între altele) la Budapesta, Viena, Munchen, Rorscharch, Zurich, Basel, Langres. Foarte probabil, pe drum a vizitat muzee și atelierele unor artiști plastici. Pe 14 iulie 1904 ajunge, în sfârșit, la Paris. O vreme a lucrat în taverna Mollard, specializat, zice el însuși, în spălarea paharelor, dar a avut și alte slujbe mărunte. 
În vara anului următor, norocul îi surâde: primește o bursă din partea statului român, este admis la Școala Națională de Arte Frumoase și devine ucenic al sculptorului francez Antonin Mercié.
 
În ianuarie 1907, Brâncuși e angajat de celebrul artist plastic Auguste Rodin să lucreze în atelierul său. Trudește fără măsură și participă cu lucrări la expoziții importante. În 1910 prezintă „Rugăciunea” la Salonul Artiștilor de la Paris și „Cumințenia pământului” la „Tinerimea artistică” de la București. În anul 1920, „Pasărea de aur” este onorată cu locul de onoare în cadrul expoziției de la Grand Palais, însă lucrarea nonconformistă „Principesa X” este retrasă de poliția franceză de pe simeze, rămânând încă și astăzi controversată.  
 
În primăvara anului 1921, Brâncuși face o călătorie de plăcere cu vaporul prin Marea Mediterană, vizitând orașe din Italia, Grecia, Turcia. Vasul ajunge apoi în Marea Neagră, iar pe 3 iunie Brâncuși debarcă la Constanța, de unde pleacă spre București.
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a stins din viață pe 16 martie 1957. Trei zile mai târziu, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. Ulterior, a fost ales postum membru al Academiei Franceze.

Brâncuși a iubit sculptura, care necesită, spunea el, „o confruntare nemiloasă între artist și materialele sale”. Copilăria sa a fost marcată de perioade lungi petrecute în ateliere și prăvălii. După ce a absolvit Școala de Arte și Meserii din Craiova, a urmat Școala de Belle Arte din capitală. În 1905, reușește să intre la prestigioasa École nationale supérieure des Beaux-Arts.

Brâncuși este autorul trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, din care fac parte lucrările „Coloana Infinitului“, „Poarta Sărutului“ și „Masa Tăcerii“. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor.  

20 de sfaturi de viață lăsate de Brâncuși posterității

 
1. Oamenii nu își mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.
2. Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa.
3. Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul.
4. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.
5. A «vedea» în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva.
6. Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuți.
7. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.
8. Diavolul și bunul Dumnezeu nu se află separați, în realități; și nu sunt nici aici și nici acolo, ci ei sunt… simultan și pretutindeni.
9. Cine nu se luptă în contra Răului s-a și predat deja inamicului.
10. Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre el rămâne important.
11. Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă și în ceruri.
12. Ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viață.
13. Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.
14. Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii.
15. La umbra marilor copaci nu crește nimic.
16. Suferințele îl întăresc pe om și sunt mai necesare decât orice plăcere pentru formarea unui mare caracter.
17. Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
18. Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.
19. Lumea poate fi mântuită prin artă.
20. Arta nu este o întâmplare.
 
Sursa text: adevărul.ro și webcultura.ro
Sursa foto: Captură YouTube TVR - Episodul 7 din seria documentară „Români care au schimbat lumea”
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii