Poveștile vechilor familii armenești din Constanța Familia Tavitian, o familie cu rezonanță în domeniul culturii (I)

În istoria Constanței moderne există o comunitate discretă, dar esențială pentru dezvoltarea economică, urbanistică și culturală a orașului, comunitatea armeană. Armenii au ajuns în Dobrogea în mai multe valuri, iar după tragediile din Imperiul Otoman de la începutul secolului XX, numeroase familii s-au stabilit definitiv la malul mării.

Cei mai mulți dintre armenii ajunși în Constanța s-au stabilit aici ca refugiați din Imperiul Otoman pe vremea când Guvernul Junilor Turci ducea o politică de exterminare împotriva poporului armean.

Comercianți, arhitecți, armatori, oameni de cultură și filantropi, armenii au lăsat urme adânci în istoria Constanței.

Astăzi, poveștile vechilor familii armenești supraviețuiesc prin casele lor, prin biserică, prin nume care încă răsună în memoria orașului și prin spiritul cosmopolit pe care l-au cultivat vreme de peste un secol.


Articolul de față este dedicat personalității lui Simion Tavitian.
 
Familia Tavitian
 
Familia Tavitian a avut și are încă o rezonanță în domeniul culturii, literelor și artei în orașul de la malul mării.

Reprezentanți de seamă ai acestei familii sunt Simion și Anaid Tavitian, tată și fiică.
 
Simion Tavitian

 
 Tatăl, Simion Tavitian, a fost jurnalist dar a și publicat cărți.
 
În presă, a lucrat ca redactor-șef adjunct la ziarele „Cuget Liber”, „Dobrogea Nouă” și „Litoral”
Timp de 20 de ani, Simion Tavitian a fost membru în Uniunea Ziariștilor România.
 
De asemenea, Simion Tavitian a publicat studii și în volume colective și a fost colaborator pentru texte apărute în Bulgaria, Germania, Polonia și Ucraina.
 
Din anul 1958, Simion Tavitian a devenit membru fondator al Asociației Filoteliștilor Tomis din Constanța. Din anul 1967 și până în 1971, a deținut funcția de vicepreședinte al Asociației, iar apoi pe cea de președinte, având două mandate, între 1987-1990 și 1994-2008.
 
Tavitian s-a născut  în  Cetatea Albă, județul Alba Iulia, la data 3 februarie 1926.
 
El a fost fiul lui Mardiros și a Elisabetei Tavitian.
 
A studiat atât la Liceul „Marele Voievod Mihail” din Cetatea Albă, cât și la Liceul Comercial de Băieți din Constanța, acolo unde a absolvit în anul 1948. Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Limbi Slave (absolvent în anul 1956) și cele ale Facultății de Economie generală (absolvent în anul 1970), la Universitatea din București.
 
S-a angajat ca economist la Direcția de Navigație Maritimă Constanța, unde a activat timp de șase ani (1952-1958).
 
În presă, a lucrat ca redactor-șef adjunct la ziarele „Cuget Liber”, „Dobrogea Nouă” și „Litoral”, între anii 1958-1976.
 
A fost lector specializat în relații internaționale la Centrul de perfecționare al personalului din cultură, transport, telecomunicații, agricultură și turism, din 1976 și până în 1990.
 
Opera lui Simion Tavitian cuprinde următoarele volume:
 
    „Dragoste și destin” (roman, Editura „Albania”, Constanța, 1946)
    „Maxim Gorki” (studii critice și literare, Constanța, 1948)
    „URSS” (impresii de călătorie, Editura „Sport-Turism”, București, 1982)
    „România în circuitul universal de valori materiale și spirituale” (Constanța, 1972)
    „România în lume” (Constanța, 1976)
    „Mărturie peste timp” (București, Editura „Politică”, 1982)
    „Cronică dobrogeană” (București, Editura „Politică”, 1984)
    „Pagini pentru gloria istoriei” (București, Editura „Politică”, 1986)
    „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor” (Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2003)
    „Armeni sub cupola Academiei Române” (Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2004)
    „Meridianul Phoenix” (jurnal de călătorie, Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2005)
    „Dobrogea tărâmului dintre ape” (Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2005)
    „Armeni de seamă din România” (volumele I-III, Constanța, Editura „Ex Ponto”, 2006, 2007, 2008)
 
La vârsta de 82 de ani, Simion Tavitian trecea la cele sfinte, pe 7 noiembrie 2008, la Constanța.
 
În memoria sa, în noiembrie 2018, i s-a oferit postum placheta „Meritul Dobrogean”, cu prilejul evenimentului dedicat împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei pe harta României, organizat de cotidianul ZIUA de Constanța.
 
Fiica sa, Anaid Tavitian, i-a călcat pe urme și are o carieră strălucită în domeniul artelor.
 
Dar despre asta, în materialul următor.
 
 
Citește și
Poveștile vechilor familii armenești din Constanța Torosian, familia care a dezvoltat viața comunitară a orașului de la malul mării