În premieră, la Muzeul de Istorie constănţean: Siturile arheologice dobrogene, reunite într-un interesant tur expoziţional (galerie foto)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:04 22 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

În premieră, la Muzeul de Istorie constănţean Siturile arheologice dobrogene, reunite într-un interesant tur expoziţional (galerie foto)

ro

11 Aug, 2018 00:00 765 Marime text
Aflaţi într-un an cu puternice conotaţii istorice, dar şi în speranţa că apetenţa publicului vizitator nu s-a stins odată cu Noaptea Muzeelor, un colectiv pasionat de arheologie al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa ne propune o interesantă şi bogată expoziţie, intitulată „140 de ani de arheologie dobrogeană“, care adună laolaltă, în premieră, toate siturile pe care Dobrogea le-a revelat şi de care, din păcate, nu beneficiem la justa lor valoare.
 
La vernisajul acestei expoziţii au participat, săptămâna trecută, Sorin Ailincăi - manager ICEM Tulcea, Marian Cojoc (Universitatea „Ovidius“), arh. Radu CornescuConstantin Cheramidoglu (Arhivele Naţionale, filiala Constanţa), Doina Păuleanu (director Muzeul de Artă Constanţa), Oana Damian (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti), Ioan Opriş (Universitatea din Bucureşti), Costin Scurtu (director Muzeul Militar Naţional, filiala Constanţa); şi din partea MINAC - Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Custurea, Valentina Voinea.
 
Expoziţia rămâne deschisă până la sfârşitul anului şi vă recomandăm să o vizitaţi, pentru că este accesibilă unui tip variat de public, respectiv celui interesat să citească informaţie avizată despre demersurile desfăşurate pe diferite şantiere arheologice dobrogene, dar şi celui care este atras de imagine şi îşi doreşte să înţeleagă istoria prin prisma fotografiilor vechi, unele expuse în premieră.

 Un colectiv extins, într-un demers complex  

De la dr. Irina Sodoleanu, muzeograf, am aflat că este o idee „pritocită“ de ceva timp şi care s-a încercat a fi dusă la îndeplinire cu ajutorul colegilor de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti şi al celor de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ din Tulcea, care au pus la dispoziţie cercetările arheologice din siturile pe care le conduc din punct de vedere instituţional.
 
Partea privitoare la şantierele Muzeului de Istorie din Constanţa a fost asumată de o echipă extinsă, pentru că şi expoziţia este una de amploare. Expoziţia a fost iniţiată şi coordonată de Gabriel Custurea, împreună cu Valentina Voinea, Irina SodoleanuOana Grigoruţă, Aurel Mototolea, Ada Marcu, Ingrid Petcu Levei, dar aproape toţi colegii din muzeu s-au alăturat cu informaţii arheologice şi fotografii, unele în premieră expuse. Fiecare membru al echipei a avut în sarcină un număr bine definit de situri. Piesele expuse în vitrine sunt originale şi provin din depozitul MINAC, unele dintre ele fiind deja publicate, cum este cazul pieselor descoperite pe situl arheologic de la Albeşti-Cetate, de lângă Mangalia, şi care ocupă patru vitrine de data aceasta. Se alătură piese nou descoperite în cercetările preventive din Constanţa, foarte interesant fiind un fragment de cadran solar din piatră, decorat.
De asemenea, a existat şi o echipă tehnică, ale cărei atribuţii au fost acelea de selectare a fotografiilor vechi, elaborarea panourilor în programe de specialitate, respectiv montarea vitrinelor şi a panourilor pe pereţii sălilor de expoziţie.

De ce 140 de ani de arheologie dobrogeană?  

„Este foarte adevărat că preocupările arheologice au apărut mai devreme. La jumătatea secolului al XIX-lea, odată cu începerea lucrărilor pentru sistematizarea portului şi pentru construirea căii ferate Constanţa - Cernavodă, misiunile străine (cu precădere cele franceze) şi-au manifestat interesul, pentru antichităţile descoperite în această zonă. Cei 140 de ani ilustraţi în această expoziţie reprezintă un segment de timp pe care îl avem în vedere legându-ne de momentul în care Dobrogea s-a unit cu Regatul României şi am încercat să arătăm tot ce s-a făcut în partea aceasta dobrogeană în cei 140 de ani cât au trecut de atunci. Am încercat să oferim informaţii referitoare la fiecare cercetare arheologică desfăşurată în Dobrogea, fie ea una preventivă - săpăturile din oraşele moderne care le suprapun pe cele vechi, cum ar fi Constanţa, fie una sistematică - cu reprezentarea cea mai bogată în expoziţie, dar şi la noi direcţii de cercetare cum ar fi cele referitoare la arheologia subacvatică în domeniul căreia specialiştii de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa au obţinut rezultate notabile“, a declarat pentru ZIUA de Constanţa Irina Sodoleanu, gazda noastră în turul expoziţiei.

Invitaţie la o lecţie deschisă de istorie  

Expoziţia se deschide, la intrarea în muzeu, cu două panouri dedicate celor care au pus bazele arheologiei ştiinţifice româneşti - Grigore Tocilescu şi Vasile Pârvan, şi continuă cu două medalioane, dedicate celor care au marcat, în istoria recentă, arheologia dobrogeană, respectiv Gavrilă Simion, directorul muzeului din Tulcea, şi ctitorul constănţean Adrian Rădulescu, directorul MINAC.
 
Gavrilă Simion director al instituţiei tulcene din anul 1955, până la sfârşitul vieţii, impunând-o în rândul muzeelor de importanţă naţională, inclusiv la nivel ştiinţific - este iniţiatorul seriei de publicaţii ştiinţifice Peuce (toponim al unei vechi insule din Delta Dunării).
 
Prof. Adrian V. Rădulescu este cel care şi-a dedicat peste trei decenii din viaţa sa, implicându-se nu numai în partea de management instituţional şi ştiinţific, ci şi în aceea de cercetare arheologică pe multe dintre siturile reprezentate pe panourile din expoziţie. Unul dintre ele este Albeşti, care a fost deschis la iniţiativa şi prin eforturile sale, în anul 1974, cercetare pe care a condus-o din poziţia de responsabil ştiinţific până în anul în care s-a stins.
 
La etajul II al MINAC au fost dedicate trei săli pentru expunerea panourilor şi pieselor arheologice provenite din câteva situri arheologice dobrogene (Cheia, Insula „La Ostrov”, Albeşti, Tomis - Constanţa, Tropaeum Traiani - Adamclisi, Capidava, Carsium-Hârşova, Ester-Târguşor.
 
Circuitul de vizitare începe cu panourile corespunzătoare descoperirilor celor mai vechi, succedate cronologic, dar şi în ordinea în care au fost începute cercetările.
 
Perioada preistorică în Dobrogea este reprezentată prin cercetări precum cele de la Hârşova Tell, Cernavodă, Cheia, Năvodari, la Taraschina (Maliuc, jud. Tulcea). Apoi este ilustrată civilizaţia getică în Dobrogea, oglindită mai ales prin situl de la Satu Nou - săpături conduse de Mihai Irimia, cercetător de marcă, o perioadă şi director al MINAC.
 
Perioada romano-bizantină este ilustrată cel mai bogat. Această suită de panouri începe cu cel dedicat sitului Troesmis (Turcoaia), reprezentativ pentru începuturile cercetării arheologice la nivel ştiinţific, prin activitatea lui Grigore Tocilescu.
 
Urmează Tropaeum Traiani-Adamclisi, care beneficiază de două panouri, primul ilustrând istoria cercetării arheologice şi săpăturile vechi în cetatea romano-bizantină, informaţii referitoare la reconstituirea monumentului triumfal, iar cel de-al doilea cuprinde informaţii mai noi şi imagini din timpul campaniilor arheologice din perioada contemporană, conduse de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, prin prof. Alexandru Barnea. 
 
Partea de istoric al cercetărilor vechi în situri consacrate dobrogene continuă cu Histria, unde Vasile Pârvan a început cercetarea sistematică în 1914, continuată din 1928 sub conducerea unui alt reputat istoric şi epigrafist român, Scarlat Lambrino. 
 
Xxxxxxxx
 
Ne oprim aici cu prezentarea oferită de dr. Irina Sodoleanu, în speranţa că v-am suscitat interesul de a petrece câteva momente într-o expoziţie foarte interesantă şi vizibil muncită, bogat ilustrată, deci deloc pretenţioasă, care poate constitui o destinaţie atractivă nu numai pentru turişti, dar şi pentru localnicii care ar trebui să-şi cunoască... rădăcinile.

Ti-a placut articolul?

Comentarii