12 martie la Constanța de-a lungul timpului Comercianții, meșteșugarii și meseriașii de la malul mării

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Astăzi, se face referie la câțiva dintre comercianții, negustorii și meșteșugarii orașului, unii dintre ei specializați în domenii care în prezent ne par inedite.
 
Erau anii ’20, într-un oraș prosper și modern, în care au început să circule numeroase automobile. Vehiculele cu tracțiune animală erau însă încă majoritare, iar cei mai mulți dintre vizitatorii urbei alegeau să se plimbe cu trăsurile și birjele. În același timp, caii și vitele erau folosite intens în agricultură, iar Constanța era înconjurată de terenuri agricole. Astfel, în oraș își aveau ateliere meșteri în curelărie și hamuri. Taic Abduraman și asociatul său Bacvarof își aveau atelierul pe strada Miron Costin, la numărul 17, Nicolae Macri activa pe strada Mercur, la numărul 3, Dumitru Tănase putea fi găsit în Piața Griviței, în timp ce Ștrul Vladigher lucra pe strada Ștefan cel Mare.
 

Memet Cadâr Emin era unul din cei mai căutați rotari din oraș, în timp ce Simion Covaci și Constantin Pălimen erau meșteri caretași, cei care confecționau carete (n.n. careta era o trăsură închisă, un cupeu, cu patru roți). Astăzi, pe strada Atelierelor găsim numeroase service-uri auto, spălătorii și magazine de piese auto. În urmă cu o sută de ani, pe aceeași stradă își aveau ateliere fierarii Constantin Plângu, Anton Fritz, Constantin Lazăr, Mustafa Suliman sau Boris Șașoi. Dintre tinichigiii cu ateliere în oraș îi menționăm pe Toma Dobrescu, pe Enghezi, Rubin, Iosif, Macaropulos, Samiotis sau pe Iosif Lazăr, Nisim Ravona și Iani Șcreta, ultimii trei având magazine pe strada Ștefan cel Mare. Tot pe strada comercială Ștefan cel Mare se găseau fabrici de lumânări deținute de Iosif Atanasiu și Al. Săndulescu, în timp ce Gheorghe Teodor avea un magazin în același domeniu pe strada Cuza Vodă. Familia Calogheros deținea o tăbăcărie, iar asociații Ptrof și Nicolof o alta, cu sediul în strada Ștefan cel Mare, la numărul 30. Printre cei mai căutați zugrafi (zugravi) din oraș se numărau Dumitru Cotis, Fabiani Gentilim, Moriț Finkelstein sau Nicolae Popler.
 
Cei mai de seamă cojocari erau Mihail Harduc (cu atelier pe strada Mihăileanu), P. Niculescu și Nicolae Stroe, amândoi cu magazine pe Ștefan cel Mare. Meșteri în călđărărie erau Eftimie Beioghi, Iason Iasomitis, H Haralambide, Ion Tomescu sau Otto Henkel.
 
Surprinde numărul mare al cizmarilor prezenți pe lista comercianților înregistrați în anul 1925 la Camera de Comerț Constanța. Enumerăm o parte dintre ei: Chiriac Andriomenos, Costi Aristide, Hagi Asadurian, Ștefan Blănaru, Dumitru Bărsănescu, Pavel Dumitrescu, Iani Elefterie, Nicu Eustațiu, H. Foundoukas (strada Carol numărul 43), Azuf Garabetian (strada Ștefan cel Mare numărul 55) Levon Ihtarian (strada Scarlat Vârnav numărul 11), Vasile Macovei, Iani Petas, Eufrosina Popescu, Artin Suchiaz, Gheorghe P. Enache, Eduard Kugasian, Constantin Lupu etc.

 
Pe strada Ștefan cel Mare îi găseai pe cei mai mulți dintre ceasornicari: Abibula Ismail, Gheorghe Biciola, S. Bringer, Abram Garabetian, Merigian Calpaccian sau pe Evant Calpaccian, care mai avea o ceasornicărie și pe strada Carol – actualul Bd. Tomis. Tot pe strada Carol lucrau ceasornicarii Merlaub, Panici, Spiru sau Mogârdici.
 
Iubitorii de articole orientale puteau intra în magazinele deținute de Hazar Avedisian (pe strada Chiliei numărul 30), Mascut Pelula (strada Ștefan cel Mare), Iani Pascalopol (strada Carol) sau Pincus Șapira (strada Carol și Piața Independenței).
 
Dintre croitorii foarte căutați (de localnici sau de turiști) îi menționăm pe următorii: Iacob Acrivopoulos (strada Traian) Stela Albahari (strada Carol numărul 18) Filip Albert (strada Alecsandri numărul 28), Amet Ibraim (strada Gen. Lahovari numărul 7), N Banef, Petre Cindrea, Aneta Dumitriu (Piața Independenței numărul 24), Hagiopol (strada Alecsandri numărul 7), Iani Hasapidi, Ștrul Herșcovici (strada Carol), Radu Nedelcu (strada Griviței numărul 25) Pelichidis și Cazrichian (strada Carol numărul 28), Aristotelio Efstațiu Sgwides etc.
 
Vremurile începeau însă să se schimbe. Constănțenii gustau tot mai mult produsele erei moderne. Lumea circula pe biciclete și asculta muzică la gramofoane și patefoane. Apar implicit ateliere unde poți repara astfel de vehicule sau de aparate. Este cazul magazinului de pe strada Mercur numărul 8, proprietatea lui Traian Periețeanu. Pălării create după ultima modă se puteau achiziționa de la magazinele Panaitescu, Spiliades sau Weinstock (Osias și Avram).
 

Indiferent de anotimp, ușile acestor magazine, prăvălii, ateliere erau mereu deschise publicului. Afacerile aduceau venituri pe măsură, iar orașul se dezvolta în fiecare zi. Constanța trăia una dintre cele mai prospere perioade din istoria sa…
 
Reclama zilei – Fabrica de lumânări T Săndulescu-Focșani – Sucursala Constanța – Aduc la cunoștință onorabilei clientele că pot găsi orice asortiment de lumânări mari și mici, cu prețuri reduse cu 5%. Prețuri avantajoase. Lumânări poleite cu aur veritabil. Se mai efectuează orice formă de lumânări pentru Paști ca: Coșulețe, Fructe, Turte, etc. T Săndulescu. Str. Ion lahovari, nr.69. Constanța (1921).
 
Citește și:
11 martie la Constanța de-a lungul timpului Moment istoric pentru arheologia națională – descoperirea tezaurului de la Sucidava-Izvoarele