UPDATE #DobrogeaAcademică. Marea Neagră, în dezbaterile celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene (video)

Astăzi debutează, la București, cel de-al XII-a Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene. Devenită deja tradiție, manifestarea, organizată în capitala României pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, se va desfășura sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE), în perioada 2-6 septembrie. Tema generală va viza Dinamicile politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei, din Antichitate până în epoca contemporană.

Peste 400 de specialiști din peste 30 de țări

 
Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări, iar lucrările care vor fi prezentate sunt împărțite în 35 de sesiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în contemporaneitate, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.
Pe perioada desfăşurării congresului, vor fi organizate expoziţii, mese rotunde şi lansări de carte.

 
Nicolae Iorga - inițiator al înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei

 
Printre tematicile congresului, se numără și sesiunea „Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană“, care va avea loc astăzi, la Facultatea de Drept a Universității din București. În cadrul dezbaterilor, vor fi prezentate și discutate următoarele lucrări:
- Radu Ștefan Vergatti (Universitatea „Valahia” din Târgoviște): O problemă de urbanism antic la țărmul Mării Negre: salubrizarea cetății Tomis în secolele II-VI
- Șerban V. Marin (Arhivele Naționale din România, București): Itinerariile cruciaților venețieni către strâmtori (secolele XI-XIII)
- Sergiu Iosipescu (Institutul Național al Patrimoniului, București): Navigația și cartografia Mării Negre (secolele XIII-XV). Studiu de caz: Bazinul Ponticnord-vestic
- Ionel Cândea (membru corespondent al Academiei Române) - Pe Dunărea Maritimă: orașul Brăila/Ibrail și fortificațiile sale (mijlocul secolului al XVI-lea - începutul secolului XIX)
- Matei Cazacu (CNRS, Centrul de studii turcești, otomane, balcanice și din Asia Centrală, Paris): Mare clausum versus Mare liberum - permanențe istorice și moșteniri imperiale
- Mirella Vera Mafrici (Universitatea din Salerno): Diplomația și comerțul dintre Marea Mediterană și Marea Neagră în timpul războaielor napoleoniene
- Maria Sirago (Liceul clasic „Jacopo Sannazaro”, Napoli): Noi spații pentru dezvoltarea comerțului în sudul Italiei: Marea Neagră (1787 – 1860)
- Dragi Gjorgiev (Institutul de istorie națională, Skopje): Migrația din orașele macedonene către regiunea Mării Negre în secolul al XIX-lea (conform surselor otomane)
- Raluca Verussi Iosipescu - (Institutul Național al Patrimoniului, București): Între Dunăre și mare - Sulina și realizările Comisiei Europene a Dunării.

Organizarea la București a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene, fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui Congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european. 

UPDATE

În seara primei zile a evenimentului, Academia Română a publicat pe pagina de Facebook a instituției o înregistrare video a deschiderii Congresului, ce  a avut loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11. Au luat cuvântul: prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare. 

Expoziția „Spaţii fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean, 1650-1800”, vernisată la Biblioteca Națională a României

Cu prilejul deschiderii lucrărilor Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, a fost vernisată expoziția itinerantă „Spaţii fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean, 1650-1800”. Concept: Josef Wolf, Wolfgang Zimmermann, organizator: Rudolf Gräf. Instituții organizatoare: 
- Arhiva Landului Baden-Württemberg – Secţia Arhiva Generală a Landului din Karlsruh
- Institutul de Istorie şi Studii Regionale al Şvabilor Dunăreni din Tübingen
în colaborare cu: 
- Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca
- Institutul de Studii Socio-Umane al Academiei Române din Sibiu
- Institutul de Studii Sud-Est Europene și Arhivele Naţionale ale României

Expoziția cuprinde aproximativ șaptezeci de exponate valoroase, unele fiind prezentate publicului pentru prima dată. Baza expoziţiei o constituie cuprinzătoarea colecţie de hărţi şi planuri iniţiată în scopuri militare de marcgrafii Casei de Baden, păstrată astăzi la Arhiva Generală a Landului din Karlsruhe şi la Biblioteca Landului Baden. Alături de acestea, sunt aduse exponate din colecţia Institutului de Istorie şi Studii Regionale al Şvabilor Dunăreni din Tübingen, precum şi din două valoroase colecţii private: colecţia dr. Mathias Beer (Tübingen) şi colecţia dr. Ovidiu Şandor (Timişoara), se arată pe pagina de Facebook a Academiei Române. 
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţiiromâneşti - Academia Română - și promovarea activităților și preocupărilor actuale ale celei mai prestigioase instituții de cultură și știință.
 
Sursa foto: Facebook / Institutul de Studii Sud-Est Europene
 
Citește și:
 
#DobrogeaAcademică Cel de-al XII-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene, în curând, la Bucureşti