Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:08 15 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Cristian Zeciu, cel mai cunoscut librar din Constanţa „Individul care a avut ideea unui timbru cultural e total rupt de realitate“

ro

18 Feb, 2015 00:00 1985 Marime text
84 de parlamentari susţin un proiect de lege privind colectarea unui timbru cultural. Editurile din România, librarii şi producătorii de muzică sunt scandalizaţi şi consideră că taxa pe cultură va determina automat o scumpire a produselor culturale şi, pe cale de consecinţă, va genera noi probleme pe piaţa culturală din România. Cristian Zeciu, cel mai cunoscut librar din Constanţa, susţine că ideea acestui timbru nu i-ar fi putut veni unui om ancorat în realitate.

84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, au iniţiat un proiect de lege privind instituirea timbrului cultural. Propunerea legislativă 583/2014 privind legiferarea timbrului cultural a fost adoptată de Senat pe 8 decembrie 2014, singurul pas de care mai e nevoie pentru ca proiectul să devină lege fiind adoptarea sa în Plenul Camerei Deputaţilor. Conform declaraţiilor deputatului de Constanţa Mădălin Voicu, proiectul a fost dezbătut, luni, în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, dar se pare că nu va mai ajunge în plen. Asta din cauza faptului că, potrivit explicaţiilor lui Voicu, din proiect nu ar reieşi clar unde anume vor fi direcţionaţi banii obţinuţi din colectarea acestui timbru cultural.

Nu trebuie însă omis faptul că editorii, dar şi producătorii de muzică, spectacole şi concerte critică vehement acest proiect de lege, considerând că prin intermediul său s-ar institui o adevărată „taxă pe cultură, în folosul unor asociaţii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de către plătitorul final, desigur, cu impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment“, aşa cum se menţionează într-un comunicat semnat de Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR).
Preţurile cărţilor vor creşte în medie cu 7% - 10%

Conform Federaţiei Editorilor din România, unul dintre cei mai vocali contestatari ai proiectului de lege, „publicul cu venituri medii şi reduse şi părinţii cu copii şcolarizaţi vor fi principalii afectaţi de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creşterea în medie a preţului cărţilor cu 7%-10%“. „Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informaţiilor furnizate de Federaţia Europeană a Editorilor (FEP), dar şi în rândul membrilor Asociaţiei Internaţionale a Editorilor (IPA)“, susţine FER, într-un comunicat de presă.

„Un om normal care trăieşte în România nu ar fi putut propune aşa ceva“

Cristian Zeciu, cel care, în 1990, a pus bazele Prăvăliei cu Cărţi, cea mai cunoscută librărie din Constanţa, dezaprobă categoric proiectul de lege privind timbrul cultural. „Aş vrea să apară pe undeva cel care s-a gândit la această iniţiativă legislativă. Individul care a avut ideea unui timbru cultural e total rupt de realitate. Spun asta fiindcă mă gândesc că un om ancorat în realitate, un om normal care trăieşte în România nu ar fi putut propune aşa ceva. Cred că e foarte multă lume care ar vrea s-o vadă pe această persoană. S-o fi gândit că e o chestiile cool această... năstruşnicie“, a declarat Cristian Zeciu.
În ceea ce priveşte faptul că acest timbru este unic în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, librarul constănţean a precizat că, „în general, piaţa de carte din România are reguli de funcţionare diferite de celelalte ţări ale UE“. Zeciu susţine, de asemenea, că, în cazul în care acest timbru cultural va deveni realitate, în mod cert vânzările de carte din România vor fi afectate. „Potrivit proiectului de lege, o editură va trebui să aplice timbrul încă de la început pentru tot tirajul, în condiţiile în care o carte s-ar putea vinde în zece ani sau chiar deloc“, a adăugat librarul constănţean, criticând proiectul de lege.

România, cea mai slabă piaţă de carte

Într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa în septembrie 2014, Cristian Zeciu vorbea despre evoluţia pieţei de carte din România post-decembristă: „Până în 1997, am avut un trend ascendent abrupt. Între 1997 şi 2005, a început o scădere uşoară, iar din 2005 încoace, trendul este puternic descrescător la nivel de populaţie care citeşte. În Uniunea Europeană, România este cea mai slabă piaţă de carte, cu venituri undeva la 80 de milioane de euro, în condiţiile în care Ungaria, cu jumătate din populaţia ţării noastre, are venituri de 800 de milioane de euro. Polonia are peste 1 miliard de euro. Germania şi Franţa au venituri de peste 9 miliarde, în vreme ce Marea Britanie are undeva în jur de 14 miliarde de euro. Cei pe care-i clamăm ca fiind nişte needucaţi şi cu o cultură generală deplorabilă, respectiv cetăţenii americani, cumpără cărţi într-un volum de trei ori mai mare decât toată Europa“, declara proprietarul Prăvăliei cu Cărţi.

În concluzie, impactul unei legi a timbrului cultural va fi major pentru piaţa de carte din România, care oricum nu funcţionează tocmai în condiţii optime.

„Unde merg sumele colectate?“

Revenind la iniţiativa legislativă, deputatul PSD de Constanţa Mădălin Voicu, membru al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat că, pentru moment, aceasta nu mai este de actualitate. Deja? „Eu nu sunt de principiu împotriva acestei iniţiative, dar trebuie să ştim exact: unde merg sumele colectate? Trebuie urmărit dacă dispar sau dacă sunt deturnate. Cert este însă că, dacă noi, în comisie, nu-l votăm, proiectul nu ajunge în Plenul Camerei. Dar el nu va ajunge în Plen până când nu va fi reformulat în întregime“, a explicat deputatul Colegiului 10.

Ti-a placut articolul?

Comentarii