Arheologul pământului dobrogean originar din Transilvania. Nicolae Gostar s-a născut în urmă cu 101 ani

 
Istoria l-a ținut minte pe Nicolae Gostar ca pe o personalitate în domeniul arheologiei, majoritatea cercetărilor sale fiind axate pe patrimoniul arheologic al Dobrogei.
 
Nicolae Gostar s-a născut în municipiul Deva, județul Hunedoara, în ziua de 2 martie 1922. A provenit dintr-o familie modestă.
 
În orașul natal, viitorul arheolog absolvea studiile elementare și pe cele liceale. Începând cu anul 1942 a învățat la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din Cluj. Aici, a avut profesori nume precum: C. Daicoviciu, T.A. Naum, Romul Cîndea, Mihai Macrea, toți remarcând la Gostar tenacitatea și puterea lui de muncă.
 
A fost nevoit să-și întrerupă studiile în 1944, din cauza războiului. A fost înrolat în armată participând cu Batalionul 7 Vânători la luptele pentru eliberarea Transilvaniei. Pentru serviciul oferit patriei, Nicolae Gostar primea medalia „Bărbație și Credință cu spade și panglică el. a III-a”.
 
După reînceperea studiilor universitare, Nicolae Gostar își lua licența Magna cum Laude, în 1947. Peste un an, el era numit asistent la disciplina de istorie universală veche, în cadrul facultății absolvite.
 
A profesat acolo timp de aproape zece ani, pentru ca în 1957 să se mute la Iași, ocupând postul de conferențiar la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
 
Ca arheolog, Gostar a participat la șantierele cetăților dacice din Munții Orăștiei.
 
S-a specializat pe perioada daco-romană și astfel, i-a fost încredințată elaborarea capitolului Provincia Dacia pentru cea de-a doua ediție a Tratatului de Istorie a României, volumul I.
 
Gostar a fost unul dintre colaboratorii permanenți ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Interesul lui față de siturile arheologice din Dobrogea s-a reflectat în paginile lucrării de doctorat, unde a tratat „Marele monument funerar de la Adamclisi”.
 
În ținutul dintre Dunăre și mare, el a săpat, a descoperit și a studiat o serie de inscripții despre care a scris în studiile sale epigrafice, de înaltă ținută științifică. Amintim exemplele: „Lupta populațiilor de la gurile Dunării împotriva autorităților romane” (1961), „Miliariu roman din nordul Dobrogei” (1963), „Monumente grafice inedite din lapidariul Muzeului regional de arheologie Dobrogea” (1963), „Noi monumente epigrafice de la Scythia Minor” (1964), „Misiunea lui Tiberius Claudius Pompeianus la gurile Dunării” (1968), „Inscripțiile de la Tropaeum Traiani” (1969), „Despre mormântul lui Ovidius la Tomis” (1970).
 
Nicolae Gostar a condus săpături pe tot cuprinsul țării, de la așezările neolitice de la Rastu și Hăbășești, la castrul roman de la Mehadia și cel de la Orăștioara de Sus și până la cetățile dacice de la Costești, Blidaru, Făeragul, Piatra Roșie și Grădiștea Muncelului.
 
Cu toate acestea, Dobrogea a exercitat o puternică fascinație pentru arheolog, acesta fiind prezent în permanență la sesiunile științifice organizate în orașul de la malul mării, cu o serie de comunicări unde a adus interpretări noi, primite cu mare interes de lumea științifică. 
 
Nicolae Gostar s-a stins din viață pe 23 octombrie 1978, la Constanța. Decesul său a surprins pe toată lumea, el urmând să-și prezinte lucrarea „Dacorum fratrum in insciptia lui Tib. Plautius Silvanus Aelianus (ClL, XIX, 3608= ILS, 986)“, în cadrul Sesiunii științifice a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, programată în perioada 23-25 octombrie. În locul lui a prezentat V. Lică.
 
Avea doar 56 de ani în momentul decesului.
 
Vă prezentăm mai jos un fragment din volumul „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, semnat, printre alții, de Gostar, A, Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea și Adrian Rădulescu.

 

 
Citește și:
#DobrogeaDigitală Centenar Nicolae Gostar, arheologul îndrăgostit de Dobrogea