Desemnarea lui Veștea ca premier aprinde scena politică. Poate fi contestată?

Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, imediat după retragerea lui Eugen Tomac, a deschis o dezbatere juridică și politică privind respectarea procedurilor constituționale. Principala întrebare este dacă șeful statului avea obligația să convoace o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înainte de a face o nouă nominalizare.

Pentru a clarifica situația, Digi24 a solicitat punctele de vedere ale foștilor judecători ai Curții Constituționale Augustin Zegrean și Tudorel Toader. Cei doi au ajuns însă la concluzii diferite în privința modului în care trebuie interpretat articolul 103 din Constituție, scrie stiripesurse.ro. 


De unde a pornit controversa

Discuțiile au apărut după ce Eugen Tomac, desemnat anterior de președinte pentru funcția de premier, și-a depus mandatul înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot asupra unei eventuale formule guvernamentale.

La scurt timp după retragerea acestuia, Nicușor Dan a anunțat o nouă propunere pentru șefia Executivului, alegându-l pe Adrian Veștea.

Problema ridicată în spațiul public este legată de faptul că prima desemnare a fost precedată de consultări oficiale cu partidele parlamentare, în timp ce a doua a fost făcută fără o nouă convocare a formațiunilor politice la Palatul Cotroceni.

Constituția prevede, la articolul 103 alineatul 1, că președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, după consultarea partidelor reprezentate în Legislativ.




Augustin Zegrean: Consultările au avut deja loc

Fostul președinte al Curții Constituționale consideră că șeful statului nu poate fi acuzat că a încălcat Legea Fundamentală, în condițiile în care consultările cu partidele s-au desfășurat deja după căderea Guvernului Bolojan. În opinia sa, procesul de dialog politic dintre președinte și partidele parlamentare s-a întins pe o perioadă suficient de lungă pentru ca pozițiile tuturor actorilor politici să fie cunoscute.

„Nu s-a consultat destul? De o lună se tot consultă cu partidele. Nu poate fi luată în considerare (ideea că președintele Nicușor Dan a încălcat Constituția - n.r.), în niciun caz, numai dacă suntem cârcotași”, a transmis Augustin Zegrean.


Din perspectiva fostului judecător constituțional, nu există argumente solide care să susțină ideea unei încălcări a Constituției în cazul noii desemnări.


Tudorel Toader: O nouă desemnare presupune un nou ciclu de consultări

Fostul judecător CCR și fost ministru al Justiției vede însă lucrurile diferit.

Tudorel Toader susține că procedura constituțională începută prin consultările cu partidele se încheie în momentul în care candidatul desemnat își pierde mandatul, indiferent dacă acesta este respins de Parlament sau renunță la nominalizare.

În aceste condiții, consideră el, o nouă desemnare ar trebui precedată de o nouă rundă de consultări.

„Dacă prima desemnare s-a consumat, că și-a depus mandatul sau că a fost respins, urmează un nou ciclu în desemnarea candidatului la funcția de premier”, a subliniat Tudorel Toader, făcând trimitere la Articolul 103 din Constituție.



Poate fi contestată desemnarea lui Adrian Veștea?

Deși au opinii diferite în privința interpretării Constituției, cei doi foști judecători sunt de acord că decizia președintelui poate deveni subiect de contestare.

Tudorel Toader arată că există posibilitatea ca desemnarea lui Adrian Veștea să fie atacată la Curtea Constituțională, însă avertizează că o asemenea procedură ar putea prelungi perioada de instabilitate politică.

„Dar ar însemna lungirea stării de incertitudine, de guvern interimar, iar noi declarăm că vrem să avem cât mai repede un Guvern cu competențe depline”, a menționat Tudorel Toader.


Ar putea apărea și discuții despre suspendarea președintelui?

Un alt scenariu discutat este acela al folosirii acestei controverse drept argument într-o eventuală procedură de suspendare a șefului statului. Augustin Zegrean consideră că, deși tema ar putea fi invocată politic, nu vede motive care să ducă la un aviz favorabil din partea Curții Constituționale.

„Deși nu este nicio problemă, asta nu înseamnă că nu ar putea să înceapă să discute despre suspendarea președintelui, dar Curtea sigur nu va da un aviz favorabil într-o astfel de situație”, a subliniat Augustin Zegrean.

La rândul său, Tudorel Toader afirmă că motive pentru declanșarea unei astfel de proceduri pot fi invocate în plan politic, însă procesul este unul complex și dificil de finalizat.

„Motive pentru declanșarea procedurii pot fi găsite, nenumărate. Poate fi un pretext. Problema este că revocarea președintelui presupune o procedură greoaie, cu proiect de lege, Curtea Constituțională, cu referendum, cu validare. Noi avem o Constituție destul de stabilă”, a fost și concluzia lui Tudorel Toader.



O controversă care rămâne deschisă

Desemnarea lui Adrian Veștea a generat astfel interpretări diferite chiar și în rândul foștilor judecători ai Curții Constituționale.

În timp ce Augustin Zegrean consideră că președintele nu avea obligația să reia consultările, Tudorel Toader susține că retragerea lui Eugen Tomac a închis primul ciclu constituțional și impunea reluarea procedurii.