Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:41 18 08 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Se decide soarta noii Legi a salarizării? Nicușor Dan îi aduce din nou la aceeași masă pe liderii partidelor

ro

18 Aug, 2026 16:05 140 Marime text
Sursă foto: Facebook/Nicușor DanPreședintele Nicușor Dan va avea joi, 20 august, la Palatul Cotroceni, o nouă rundă de discuții cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pe tema noii Legi a salarizării în sectorul public, au declarat surse politice. La întâlnire sunt așteptați Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Miza discuțiilor este obținerea unui consens politic asupra principalelor elemente ale legii, astfel încât proiectul să poată fi trimis Parlamentului într-o nouă sesiune extraordinară.

Potrivit surselor citate, negocierile continuă în aceste zile la nivel tehnic, simultan pe mai multe paliere, iar miercuri ar urma să mai aibă loc discuții între experți, scrie stiripesurse.ro. 

Partidele ar urma să primească cel mai probabil tot miercuri o nouă formă a proiectului, pe care să o analizeze înaintea întâlnirii de joi de la Palatul Cotroceni.


Liderii partidelor, chemați să tranșeze marile dispute

După etapa tehnică, decizia se mută din nou la nivel politic. Nicușor Dan urmează să discute joi cu liderii celor patru formațiuni care au participat la negocierile din ultimele luni: Sorin Grindeanu - PSD, Ilie Bolojan - PNL, Dominic Fritz - USR și Kelemen Hunor - UDMR.

Dacă va exista un acord asupra marilor axe ale reformei, forma rezultată din negocieri ar urma să fie făcută publică înainte de depunerea sa în Parlament, potrivit surselor politice.

Ar urma apoi convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru dezbaterea și adoptarea legii.


Noua întâlnire de la Cotroceni nu este prima intervenție a Administrației Prezidențiale în negocierile privind salarizarea bugetarilor. În luna iulie au avut deja loc discuții între partide la Palatul Cotroceni, iar Ministerul Muncii a precizat ulterior că Administrația Prezidențială desfășoară un „exercițiu de mediere” pentru îndeplinirea jalonului privind reforma salarizării.



Proiectul a rămas blocat după săptămâni de negocieri

Legea salarizării este unul dintre cele mai dificile proiecte aflate în negociere, atât din cauza impactului bugetar, cât și a diferențelor majore dintre pozițiile partidelor și ale sindicatelor.

În luna iulie, Ilie Bolojan admitea că proiectul nu este finalizat și că va fi nevoie de o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea lui.


Negocierile au fost tensionate în special în ceea ce privește salariile din Sănătate, Educație și administrația publică. PSD s-a opus public unor variante discutate anterior, Sorin Grindeanu afirmând că social-democrații nu vor vota o lege despre care consideră că ar conduce la austeritate în aceste domenii.

Ministerul Muncii și experții Băncii Mondiale au lucrat în ultimele luni la diferitele variante ale grilelor. Proiectul pus anterior în dezbatere prevedea, între altele, un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027.



O miză de 770 de milioane de euro din PNRR

Presiunea pentru găsirea rapidă a unei formule politice vine și din PNRR. Reforma salarizării reprezintă un jalon de care este legată o penalitate de aproximativ 770 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii angajamentelor.

Dragoș Pîslaru declara anterior că termenul avut în vedere pentru adoptarea și punerea în aplicare a reformei este 31 august.

În cursul negocierilor din iulie, Pîslaru arăta că solicitările formulate de instituții și sindicate depășeau 20 de miliarde de lei, în timp ce constrângerile fiscal-bugetare impuneau o anvelopă considerabil mai redusă. Varianta negociată ajunsese la un impact de până la aproximativ 12,1 miliarde de lei.

Autoritățile au susținut totodată că reforma trebuie să corecteze diferențele acumulate între diferite categorii de bugetari, fără ca veniturile salariale aflate în plată să fie reduse, eventualele diferențe urmând să fie acoperite prin mecanisme compensatorii.

Ti-a placut articolul?

Comentarii