Alexandru Nazare anunță Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni. „În continuare, nu avem motive de relaxare”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că reducerea deficitului bugetar trebuie să continue, în condițiile în care România se pregătește pentru construcția bugetului pe 2027. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta afirmă că datele pentru primele opt luni din 2026 arată o diminuare a deficitului, concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor.

Potrivit datelor privind execuția bugetară, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, în primele opt luni ale anului. În perioada similară din 2025, deficitul era de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB.

Nazare afirmă că ajustarea deficitului nu ar fi fost realizată prin reducerea investițiilor publice. Din contră, cheltuielile de investiții au ajuns la aproximativ 97,05 miliarde de lei, cu circa 25,1 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.

Unul dintre punctele subliniate de ministrul Finanțelor este costul datoriei publice.

În primele opt luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de perioada similară din 2025. 
 

 Reducerea deficitului continuă în linie dreaptă. Nici o abatere de la responsabilitate.

Datele la 8 luni publicate ieri reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit.

Această ajustare nu s-a făcut prin oprirea dezvoltării, ci dimpotrivă. Investițiile publice au ajuns la peste 97 de miliarde de lei, cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul din primele 8 luni ale anului trecut, iar aproape 70% din aceste plăți sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR.


Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei - aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023.

Nu este o evoluție întâmplătoare. Discuțiile dificile de la începutul anului, în momentul construcției bugetului, au avut tocmai acest obiectiv: un buget realist, care să țină cont de necesitatea consolidării fiscale, dar care să nu sacrifice dezvoltarea pe termen lung a României.

Consolidarea fiscală nu este un exercițiu simplu pentru o țară care a crescut artificial în ultimii ani, prin consum pe datorie și vedem în fiecare zi constrângerile confruntării frontale cu această realitate. Înseamnă alegeri dificile, prioritizare, control strict al cheltuielillor și, în același timp, identificare de resurse pentru investițiile care susțin economia în această perioadă și produc creștere în anii următori. Tocmai de aceea este esențial ca ajustarea deficitului să meargă în paralel cu menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor.

Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni.

În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu.

România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte - ci sunt teme care ne afectează pe toți. Costul finanțării statului este suportat, într-un final, de economie și îl vedem în resursele mai puține pe care le putem aloca investițiilor sau serviciilor publice.

În aceste zile continuă evaluarea S&P. Am prezentat deschis rezultatele obținute, dar și riscurile pe care le avem în față. Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate - garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile.

De aceea trebuie să vorbim deschis și despre provocările bugetului pentru 2027, care va trebui adoptat în Parlament.
Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026.

Intrăm în 2027 cu obligații și presiuni care există deja. În contextul consolidării capacității de apărare pe fondul noilor realități de securitate din regiune, aceste cheltuieli vor crește, inclusiv odată cu implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Avem în față probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice. După doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate. România are, în același timp, un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani, care trebuie la rândul său gestionat responsabil.

Iar acestea sunt doar o parte dintre obligațiile de plăți care pun presiune pe bugetul anului viitor.

În același timp, pe componenta de venituri – deși colectarea s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an – România are încă foarte mult de recuperat. Evaziunea și economia gri sunt fenomene complexe care, deși sunt din ce în ce mai bine identificate și monitorizate în principal ca urmare a eforturilor de digitalizare, erodează considerabil baza de venituri a statului. Sunt probleme care nu se rezolvă doar într-un an sau doi și care necesită măsuri consecvente în continuare. Există, în același timp, angajamente de reducere sau de eliminare a unor taxe – măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă în același timp venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor.

Se încheie, totodată, componenta excepțională de finanțare prin PNRR. Granturile care au permis României să susțină în ultimii ani un volum foarte ridicat de investiții nu vor mai reprezenta aceeași sursă pentru bugetele viitoare. Dacă vrem să păstrăm investițiile la un nivel ridicat, trebuie să compensăm această schimbare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mult mai strictă a investițiilor naționale și, mai ales, printr-o participare mai mare a capitalului privat.

Toate acestea vin într-un moment în care economia încă resimte inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație. Avem în continuare și un dezechilibru extern important, vizibil în deficitul de cont curent. Sunt realități care influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, implicit, veniturile viitoare ale bugetului.

De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate.

Avem nevoie de un buget pentru 2027 realist și credibil, care să continue consolidarea, dar care să pregătească în același timp economia pentru trecerea de la modelul de investiții susținut excepțional de PNRR la un model bazat mai mult pe fonduri europene structurale, capital privat și investiții publice atent prioritizate.

În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite.
În perioadele de incertitudine, responsabilitatea tuturor celor care administrăm banii publici este cu atât mai mare. România trebuie să continue să își respecte angajamentele, să își protejeze cetățenii de șocuri financiare iar direcția economică a țării trebuie să rămână stabilă.

Atunci când am procedat altfel, deciziile dificile au fost amânate, iar amânările au acumulat costuri pe care le plătim astăzi. România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului. Câțiva ani mai târziu, am ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, iar acum trebuie să corectăm aceste dezechilibre într-un timp mult mai scurt și cu costuri mult mai mari.

Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean - prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice- a precizat Alexandru Nazare.