România va avea o nouă Capitală Europeană a Culturii în 2034. Candidaturile încep în 2028

România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, iar orașele interesate de competiție vor începe pregătirile în următorii doi ani. Comisia Europeană a anunțat calendarul pentru desemnarea viitoarei capitale, într-un proces care pune un accent mai mare pe continuitatea proiectelor culturale și pe rezultatele obținute după anul în care este deținut titlul.

România are deja două experiențe importante în cadrul programului. Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, împreună cu Veszprém și Elefsina.

Experiențele celor două orașe au lăsat în urmă proiecte culturale și infrastructură, rețele europene și o serie de competențe dezvoltate în pregătirea și gestionarea unor programe culturale de anvergură internațională.

Potrivit unui anunț al Ministerului Culturii pe rețelele de socializare, pentru ediția din 2034, noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra competiției. Capitala Europeană a Culturii ar urma să fie privită nu doar ca un program cultural desfășurat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, ale cărui rezultate vor fi evaluate și ulterior.

Respectarea angajamentelor asumate va avea legătură și cu acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după fosta ministră grecă a Culturii care a propus programul Capitalelor Europene ale Culturii în 1985.

Procesul de candidatură va fi, de asemenea, simplificat. Criteriile de evaluare vor fi reorganizate de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. 


„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István.


Citește și
Editorial A fost Sibiu, acum e Timișoara. Constanța încă se joacă cu găletușa în nisip!