Reacție la materialul Recorder Curtea de Apel București face clarificări cu privire la modificarea completurilor de judecată (DOCUMENTE)

Ieri, 5 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a făcut, prin intermediul unei informări publice, clarificări cu privire la activitatea magistraților, ca reacție la documentarul Recorder.

„În mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor pronunțate de completurile de judecată.”, precizează Curtea de Apel București.

„Situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă de 218 judecători.

Situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
1. pensionări și degrevări anticipate pensionarii -55 situații;
2. promovări în carieră - 53 de situații;
3. integrare în secție a judecătorilor nou veniți -144 modificări;

4.degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității
cauzelor, alte situații- 41 cazuri;
5. reluarea activității după concedii maternitate, alte situații - 48 cazuri;
6. detașări - 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor
concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).

(...)

Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar. Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept.”,a mai precizat Curtea de Apel București

„Contrar celor afirmate în pretinsa investigație, datele vizând dosarele de corupție analizate pe o perioadă de 3 ani arată că:

• termenele de prescripție erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp după sesizare;
• din 22 dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței;
• în cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel București, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influența cursul prescripției;
• prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanței, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influență reală asupra cursului procesului.
• în celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susține existența unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței;
• Curtea a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârșite cu 8– 10 ani înainte, ceea ce limitează în mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond;
• analiza graficelor statistice relevă faptul că instanța a aplicat legea în mod activ și responsabil, fără a se limita la constatarea prescripției răspunderii penale”