Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:16 24 09 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Proiect de lege înaintat în Parlament. Se pune gard între deșeurile neconforme și România

ro

09 Dec, 2021 00:00 988 Marime text
  • A fost depus un proiect de lege prin care se descurajează importurile de deșeuri în România
 
Un prim pas a fost făcut pentru reducera numărului de tone de deșeuri care intră prin porțile de acces către România, devenind astfel „groapa de gunoi a Europei”. Un proiect de lege a fost înaintat în Parlament, inițiator fiind și deputatul constănțean Bogdan Bola.
 
„România se află astăzi la o răscruce de drumuri: continuăm să fim "groapa de gunoi a Europei" sau luăm măsuri urgente și imediate. Eu aleg a doua variantă. Încă din 2006, Parlamentul și Consiliul European ne dădeau instrumentele prin care să blocăm accesul în țară a deșeurilor prin toate punctele de trecere a graniței. Politicienii români au ales să ignore acest lucru și să lase toate cele 77 de puncte vamale deschise pentru ca gunoaiele altora să ne sufoce. Însă chiar dacă Statul a eșuat în a își proteja cetățenii, noi am ales o altă cale și am depus o inițiativă legislativă pentru a bloca acest lucru.
 
Art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, privind transferurile de deșeuri prevede faptul că “statele membre pot desemna anumite birouri vamale de intrare și de ieșire din Comunitate pentru transferurile de deșeuri care intră și/sau părăsesc Comunitatea. În cazul în care statele membre decid să desemneze astfel de birouri vamale, nu se va permite nici unui transfer de deșeuri să folosească orice alte puncte de trecere a frontierei dintr-un stat membru, pentru intrarea sau ieșirea din Comunitate.” Cu toate acestea, România este singurul stat european care nu a aplicat încă prevederile acestui articol!
 
Unii tot promit că vor stopa acest fenomen, în fiecare Program de Guvernare se vorbește despre asta, însă noi am propus concret, săptămâna aceasta, un proiect de lege prin care să limităm numărul punctelor de trecere a graniței pentru deșeuri de la 77 la doar 15. Împreună cu comisarii Gărzii Naționale de Mediu și cu domnul Niță Teodor, procuror specializat pe infracțiunile de mediu, am identificat aceste puncte unice de trecere a graniței care să fie folosite pentru traficul cu deșeuri. O scădere de la 77 la 15 puncte vamale va reprezenta un balon de oxigen uriaș pentru efectivele (și așa răsfirate) comisarilor Gărzii”, a scris deputatul pe pagina sa de socializare.
 
El a continuat prin a explica numărul redus de comisari din cadrul Gărzii de Mediu care trebuie să verifice zeci de mii de agenți economici din toată țara.
 
„Ca să înțelegeți cât de gravă este situația acum: la acest moment, există un număr efectiv de 450 de comisari la nivelul Gărzii Naționale de Mediu, personal care trebuie să acopere toată paleta legislativă referitoare la protecţia mediului (aproximativ 70 de legi şi hotărâri de Guvern), având în supraveghere aproximativ 80.000 de agenți economici în toată țara, care au o activitate cu impact asupra mediului și 77 de puncte de trecere a frontierei.
 
Dacă adaugăm la aceste aspecte și lipsa aproape totală a echipamentelor de specialitate, considerăm că trebuie să acționăm imediat, din punct de vedere legislativ, pentru a le acorda tot sprijinul de care au nevoie și nu-l primesc, în pofida solicitărilor repetate venite din partea lor. Din acest motiv, am prevăzut în inițiativa noastră că Ministerul Mediului va adopta în termen de 30 de zile lista celor 15 puncte unice de trecere a frontierei pentru deșeuri. Garda de Mediu o are, este fundamentată, trebuie doar APLICATĂ!
 
De asemenea, în termen de 15 zile de la adoptarea  propunerilor noastre, reprezentanții Ministerului Mediului vor crea și un nomenclator al produselor susceptibile a fi deșeuri. Și acest lucru este amânat de foarte mult timp, Statul permițând intrarea necontrolată a deșeurilor în țară, multe "deghizate" sub denumirea de "bunuri second hand". Și ce se întâmplă de obicei cu acestea: ajung aruncate și incendiate pe câmpuri, poluâmd aerul românilor.
 
Tocmai de aceea, având în vedere incendierile tot mai dese a deșeurilor care nu pot fi valorificate (care încet - încet îneacă Bucureștiul și întreaga țară), noi am decis să tratăm cauza și nu efectul: să limităm și să controlăm strict accesul în țară și să obligăm Statul să facă o listă exactă privind ce constituie, cu adevărat, deșeurile care pot fi refolosite. Și pentru că tot vorbim de incendierile tot mai numeroase, un alt aspect important pe care l-am introdus în inițiativa noastră legislativă a fost să acordăm puteri sporite comisarilor Gărzii de Mediu. Când vorbim de activități criminale legate de deșeuri, aceștia depind total de prezența și colaborarea cu Poliția Română sau de Frontieră.
 
Până în acest moment, comisarilor nu li s-a permis să constate şi să cerceteze infracţiunile din cuprinsul legislației privind protecția mediului din oficiu, în baza propriilor observații, ci doar în urma unor solicitări oficiale. Mai simplu: un polițist local, de exemplu, se poate autosesiza și lua măsuri imediate când observă o infracțiune de mediu, dar un comisar al Gărzii nu, chiar dacă are studii superioare și de specialitate în acest domeniu.
 
Cu toate acestea, personalul Gărzii de Mediu are doar atribuții administrative și nu dispune de competențe de cercetare penală! Vi se pare normal? Nouă nu! Asta înseamnă timp prețios pierdut în prinderea făptașilor și stoparea fenomenului infracțional. Și asta cu toate că există legislație europeană care permite acest lucru încă din 2018 (Raport CE Genval VIII/2018). Aceasta a fost și motivația care a stat la baza amendamentului nostru privind sporirea atribuțiilor comisarilor Gărzii Naționale de Mediu. Practic, să îi lăsăm să își facă treaba!
 
Într-o țară în care mor peste 20.000 de oameni pe an din cauza poluării, costurile semnificativ scăzute pentru tratarea și valorificarea deșeurilor în România au făcut să devenim o destinație din ce în ce mai atractivă pentru marii producători de deșeuri la nivel global. Iar eu cred, ca secretar al Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, că este de datoria mea să încercăm să stopăm acest fenomen, indiferent de interesele uriașe ale unora. Prezentarea de mai sus cuprinde doar câteva din prevederile proiectului nostru, pe celelalte urmând să le detaliem în zilele următoare”, a spus Bogdan Bola.
 
Amintim că în iulie 2021, Teodor Niță, în calitate de reprezentant al ONG-ului Stop Waste, a trimis către Guvernul României, cât și către Parlament, în numele asociației, proiectul de modificare al Ordonanței privind protecţia mediului. Acest demers vine în urma situațiilor care s-au tot repetat în ultima perioadă, cu uriașele cantități de deșeuri aduse ilegal in țară cu riscul de a transforma România în groapa de gunoi a Europei.
 
Conform propunerii transmise către instituțiile statului, obiectivele obligatorii minimale sunt:

        -echivalarea tratamentului juridic vis-a-vis de deșeuri (gestionare/transfer) - cu al țărilor din UE,  atât din punct de vedere organizatoric, dar și financiar,
        -reconsiderarea organizatorică, funcționala și logistică a Gărzii de Mediu, ca unitate specializată
        -reorganizarea Agenției Nationale de Protecție a Mediului
        -crearea cadrului legislativ adecvat pentru reîmpădurirea țării
        -crearea unei direcții de educație în școli în ceea ce privește protecțția mediului
 
Totodată, Teodor Niță a vorbit de problema deșeurilor care intră, de cele mai multe ori, prin Portul Constanța, și la ZIUA-n amiaza mare, în studioul ZIUA de Constanța.
 
Amintim, totodată, că în august 2021, Guvernul României a adoptat un proiect înaintat de către Ministerul Mediului, al Apelor și Pădurilor privind Legea pentru depozitarea deşeurilor.
 
Scopul principal al ordonanței va fi evitarea, pe cât posibil, a adunării deșeurilor, în depozite, pentru a fi eliminate. Acest lucru se va aplica în situațiile în care deșeurile respective vor putea fi reciclate sau valorificate în alt mod. Chiar expunerea de motive atașată proiectului prevede că „în punerea în aplicare a acestor restricții privind depozitarea de deșeuri, ar trebui să se țină seama de fezabilitatea din punct de vedere tehnic, ecologic sau economic a reciclării sau a altei forme de valorificare a deșeurilor reziduale care rezultă din deșeurile colectate separat”.
 
Totodată, deșeurile municipale biodegradabile reprezintă o mare parte a deșeurilor municipale. Depozitarea deșeurilor biodegradabile netratate are efecte negative semnificative asupra mediului în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului. Deși Directiva 1999/31/CE prevede deja obiective de reducere a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri, este necesar să se stabilească restricții suplimentare privind depozitarea deșeurilor biodegradabile prin interzicerea eliminării prin depozitare a deșeurilor biodegradabile care au fost colectate separat pentru reciclare, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE.
 
De asemenea, pentru a asigura aplicarea corectă a ierarhiei deșeurilor, sunt necesare măsuri adecvate în vederea aplicării, începând din 2030, a unor restricții privind eliminarea prin depozitare a tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate din punct de vedere material sau energetic. Respectivele restricții nu ar trebui să se aplice atunci când se poate demonstra că deșeurile nu pot fi reciclate sau altfel valorificate și că depozitarea lor ar duce la cel mai bun rezultat general de mediu în conformitate cu ierarhia deșeurilor prevăzută în Directiva 2008/98/CE.
 
În condițiile în care, în România, infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor este insuficientă, stabilirea unor obiective privind reducerea eliminării prin depozitare a deșeurilor va necesita schimbări majore în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, va facilita progrese și investiții suplimentare privind colectarea separată, trierea și reciclarea deșeurilor și va evita blocarea materialelor reciclabile la nivelurile inferioare ale ierarhiei deșeurilor.
 
O reducere progresivă (până la 10% sau mai puțin până în anul 2035, cu posibilitatea aplicării unor derogări) a eliminării prin depozitare a deșeurilor este necesară pentru a preveni efectele nocive asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și pentru a garanta că materialele din deșeuri valoroase din punct de vedere economic sunt recuperate în mod progresiv și eficace prin gestionarea adecvată a deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/98/CE.
 
Respectiva reducere ar trebui să prevină crearea unei capacități excedentare pentru instalațiile de tratare a deșeurilor reziduale, de exemplu prin valorificare energetică sau tratarea mecano-biologică primară a deșeurilor municipale netratate, întrucât aceasta ar putea duce la subminarea atingerii de către Uniune a obiectivelor pe termen lung privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2008/98/CE. În mod similar, în timp ce pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane și asupra mediului, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost tratate sunt eliminate în depozite de deșeuri, respectarea acestei obligații nu ar trebui să ducă la crearea de capacități excedentare în tratarea deșeurilor municipale reziduale.
 
Totodată, pentru a asigura coerența dintre obiectivele prevăzute în Directiva 2008/98/CE și obiectivul de reducere a eliminării prin depozitare a deșeurilor stabilit în Directiva 1999/31/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/850/CE, și pentru a asigura planificarea coordonată a infrastructurilor și investițiilor necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, prin proiectul de lege propus este creat cadrul juridic care va permite României (în condițiile în care țara noastră se înscrie între statele membre care au eliminat peste 60 % din deșeurile lor municipale în depozite de deșeuri în 2013), prelungirea perioadei pentru îndeplinirea obiectivului privind reducerea eliminării prin depozitare a deșeurilor stabilit pentru 2035.
 
 
Este necesară asigurarea tratării deșeurilor înainte de depozitarea acestora, prin utilizarea operațiunii de tratare cea mai potrivită, inclusiv stabilizarea fracțiunii organice din deșeuri, pentru a reduce, pe cât posibil, efectele negative ale depozitelor de deșeuri asupra mediului și a sănătății umane. Atunci când evaluează caracterul adecvat al unei operațiuni de tratare, statele membre ar trebui să ia în considerare măsurile deja puse în aplicare pentru a reduce aceste efecte negative, în special separarea bio-deșeurilor și colectarea separată a hârtiei și a cartonului.
 
 PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursă foto: Garda de Coastă


Citește și           
 
 
 
De ce este România groapa de gunoi a lumii? Ce costuri implică depozitarea deșeurilor pe teritoriul nostru

Groapa de gunoi a Europei. Bogdan Bola, deputat PNL - „Știați că traficul cu deșeuri prin portul constănțean a devenit mai profitabil decât chiar traficul de droguri?"

Legea pentru depozitarea deșeurilor, votată de Guvern. Măsuri din... 2030
 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii