Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:02 23 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Primarii nu dau „cadouri" la RAJA

ro

12 Feb, 2010 03:25 2864 Marime text
adi_apa_si_canal.jpgÎn timp ce 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ au fost excluse şi una s-a retras din ADI

Apă - Canal Constanţa, alte opt - din care cinci din judeţul Ialomiţa - au aderat

Adunarea generală a membrilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă - Canal Constanţa s-a întrunit, ieri, pentru a stabili o serie de măsuri organizatorice menite să asigure continuarea aplicaţiei.

Aplicaţia depusă la Bruxelles de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Apă - Canal Constanţa a revenit cu unele observaţii, ceea ce a impus reunirea membrilor şi luarea unor măsuri pentru a nu pune în pericol derularea programului. „Din valoarea totală iniţială a investiţiilor ce urmau a fi realizate, estimate la 141 milioane de euro, au fost declarate eligibile doar 137 milioane de euro. Diferenţa de patru milioane era pentru o investiţie în municipiile Constanţa şi Mangalia pentru realizarea unor conducte directe de deversare a apei pluviale direct în mare", ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir.

Pe ordinea de zi a şedinţei Adunării generale a ADI Apă - Canal Constanţa au fost înscrise 11 puncte printre care şi cel privind excluderea din asociaţie a 11 localităţi: Cerchezu, Cuza Vodă, Fântânele, Gârliciu, Grădina, Horia, Nicolaea Bălcescu, Pantelimon, Peştera, Târguşor şi Topalu. Acestora li s-a alăturat şi comuna Săcele în urma emiterii Hotărârii Consiliului Local de retragere din ADI Constanţa. „Cele 11 unităţi administrativ-teritoriale nu au emis acele hotărâri de consiliu local ce erau necesare finalizării cadrului instituţional prin care acceptau delegarea contractului de gestiune către ADI Apă - Canal Constanţa, aşa cum prevede HG 834/2008 privind înfiinţarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Ca atare, nu puteam pune în pericol finalizarea programului operativ structural", a explicat Dragomir.

Vicepreşedintele CJC a admis faptul că aceste comunităţi „se sperie foarte mult că tariful pentru apă va creşte" şi consideră că, prin reţeaua pe care o gestionează fiecare, se reuşeşte furnizarea apei la un preş mai mic. De altfel, cel puţin pentru o perioadă, situaţia se confirmă în teritoriu, în multe localităţi apa fiind furnizată către consumatori la preţuri cuprinse între 1,86 lei/metru cub şi 2,13 lei/ metru cub. Odată cu aderarea la ADI Apă Canal Constanţa aceste unităţi administrativ teritoriale sunt obligate să aplice tariful unic aprobat ieri, la 2,28 lei/metru cub de apă începând cu luna aprilie, dacă aplicaţia va continua.

Dintre localităţile excluse ieri, doar Primăria Horia şi-a exprimat dorinţa de a reveni în ADI Apă Canal Constanţa, însă până nu va fi elaborată şi aprobată hotărârea de consiliu local nu va fi reprimită. De asemenea, la asociaţie au aderat comunele Albeşti, 23 August şi Costineşti, precum şi localităţile Feteşti, Ţăndărei, Fierbinţi - Târg, Dridu şi Căzăneşti din judeţul Ialomiţa.

„E inuman să deleg serviciul şi să crească preţul"

Din discuţiile purtate cu câţiva dintre primarii localităţilor excluse au reieşit două aspecte: nu sunt de acord cu predarea gestiunii fără a recupera nimic din investiţia făcută în reţea şi nici nu sunt beneficiarii unor investiţii imediate. „Eu îi înţeleg, pentru că nu au fost prinşi în prima etapă a planului de priorităţi şi asta a iscat un val de nemulţumire. Dar, prima condiţie impusă de Comunitatea Europeană este aceea de acţiona în aglomeraţiile urbane pentru a deservi cât mai mulţi oameni", a specificat vicepreşedintele CJC.

Printre localităţile excluse a fost şi Cuza Vodă pentru că oamenii şi consilierii nu au fost de cord să cedeze reţeaua celor de la Regia Autonomă Judeţeană de Apă. „Sistemul nostru e nou, funcţionează foarte bine, iar apa se furnizează cu 1,7 lei/metru cub. Nu avem nevoie de investiţii, oamenii sunt foarte mulţumiţi, iar consilierii nu sunt de acord", a afirmat primarul Eugen Dumitru.

„Este inuman să deleg serviciul de apă când preţul la noi este de 1,5 lei/metru cub", a opinat şi edilul comunei Peştera, Valentin Vrabie. El a specificat că, în timp, s-au investit circa 11 miliarde de lei în reţea şi pompe pentru alimentarea celor cinci zone arondate Primăriei. „Jumătate din reţea a fost înlocuită şi avem pompe moderne cu consum energetic redus şi debit mare. Aş fi dat totul gratis, preţul apei creştea, iar cetăţenii n-au fost de acord", a adăugat Vrabie.

Aleşii locali din Topalu n-au vrut să emită HCL pentru predarea gestiunii către RAJA Constanţa întrucât, după cum zicea primarul Gheorghe Murat, „problema apei e rezolvată şi să facem un cadou degeaba, nu merge". „Noi am vrut să facem parte din asociaţie, dar nu cu predarea gestiunii când avem toată reţeaua înlocuită pe banii noştri", a conchis edilul.

Şeful administraţiei Pantelimon, Vasile Neicu, a sperat că, prin aderarea la ADI Apă Canal Constanţa fie va recupera o parte din investiţia făcută în reţeaua de alimentare, fie va fi continuată cu fonduri europene. „Am aderat pe motiv că ne ajută acum, nu peste cinci ani. Investiţia noastră, de circa şase miliarde de lei, e aproape gata şi acum vor să le-o predăm lor. Am fost de acord, dar investiţiile ulterioare să le suporte. Instalaţia e perfectă, dar n-au vrut să-mi dea măcar o cotă parte din investiţie sau să o continue pe banii lor", ne-a explicat edilul din Pantelimon.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • consumatoru 13 Feb, 2010 21:24 Pai oare nu se stie? RAJA este FIRMA PRIVATA,nu mai este regie autonoma ,s-a pastrat denumirea din motive de publicitate!!!
  • vania 12 Feb, 2010 15:25 cei care s-au retras din ADI trebuie să analizeze dacă investiţiile pe care le au făcut se înscriu în Planul Naţional de Implementare a Directivelor europene de Apă uzată şi Apă potabilă, aşa cum s-a angajat România când a fost acceptată să facă parte din UE. Practic, până în 2017 toate localităţile din ţară trebuie să aibă asigurată apa potabilă şi REŢEA DE CANALIZARE! Dacă nu se accesează fonduri europene nu există resurse locale pentru lucrări de infrastructură, aşa că cine nu este în ADI nu poate accesa aceste fonduri care se dau operatorilor regionali şi nu unor entităţi locale. În ceea ce priveşte costurile, acestea vor creşte mai ales când vor fi puse în funcţiune capacităţile de epurare iar din apa uzată trebuie scoase toate substanţele astfel încât apa epurată să fie redată circuitului natural, curată. Să nu uităm că şi Germania Federală a fost acuzată de faptul că a închis toate unităţile de producţie din RDG pentru că produceau stocuri, marfă necompetitivă. Cele 12 state care dădeau fonduri pentru unificarea celor 12 Germanii au criticat conducerea RFG pentru că ţinea oamenii acasă care primeau jumătate din salarii. Răspunsul RFG a fost: Pierdem jumătate din salariu pe care îl plătim foştilor muncitori însă economisim cealaltă jumătate, energie şi materie primă care altfel ar fi fost tocată pentru producerea unor mărfuri pe care nu le cumpără nimeni....