Oamenii de știință au construit un vaccin după “harta” cancerului unui pacient! Oficial de la Autoritatea Națională pentru Cercetare

Oamenii de știință au construit un vaccin după “harta” cancerului unui pacient, conform unui comunicat al Autorității Naționale pentru Cercetare. Astfel, acum, rezultatele unui studiu de fază III ar putea deschide o nouă etapă în medicină

Fiecare cancer este diferit. Chiar și atunci când două persoane primesc același diagnostic, tumorile lor pot avea mutații diferite. Biologia bolii diferă de la un pacient la altul. Iar medicina încearcă de ani de zile să transforme această diferență într-un avantaj terapeutic.
Acum, un studiu clinic de fază III asupra melanomului aduce una dintre cele mai importante dovezi de până acum pentru această idee. Pentru fiecare pacient, cercetătorii analizează genetic tumora și identifică mutațiile specifice acesteia. Apoi construiesc o terapie personalizată cu #ARN mesager, care poate codifica până la 34 de neoantigene - semnături moleculare generate de mutațiile specifice acelui cancer.
Produsul rezultat este individualizat. Cu alte cuvinte, medicina poate crea o hartă moleculară a tumorii și o poate folosi pentru a antrena sistemul imunitar să recunoască țintele caracteristice cancerului pacientului.
În studiul de fază III INTerpath-001, 1.137 de pacienți cu melanom cu risc ridicat au fost tratați după îndepărtarea chirurgicală a tumorii. Terapia personalizată cu ARN mesager, intismeran autogene, a fost administrată împreună cu pembrolizumab, o imunoterapie utilizată deja în oncologie.
Rezultatele comunicate de dezvoltatorii studiului arată că asocierea a atins obiectivele principale privind supraviețuirea fără recidivă și supraviețuirea fără metastaze la distanță. Importanța rezultatului depășește însă un singur medicament sau un singur tip de cancer. Miza este metoda7 - conform sursei citate

Această abordare pornește de la o idee diferită: tumora pacientului devine punctul de plecare pentru proiectarea propriului tratament. O probă din cancer este analizată. Mutațiile sunt identificate. Sunt selectate țintele pe care sistemul imunitar ar putea să le recunoască. Apoi este proiectat ARN-ul mesager care codifică aceste informații.

Și în [🇷🇴] România, componenta relevantă pentru această metodă - citirea moleculară a tumorii - începe să capete masă critică prin genomica oncologică. La nivel național, cel mai amplu efort este proiectul #ROGEN, coordonat de Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din București împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (condus de Octavian Bucur) și alți 18 parteneri: un program de 85 de milioane de euro care construiește genomul de referință al populației și o infrastructură națională de secvențiere și date genomice, cu aplicații explicite în cancer și tratament personalizat, integrată în inițiativele europene de genomică. [❗️] La Cluj-Napoca, Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională - unde cea mai notabilă cercetătoare este Ioana Berindan-Neagoe, cu un istoric solid în profilarea moleculară a tumorilor și în studiul ARN-urilor necodante din cancer - reprezintă exact tipul de analiză din care pornește identificarea mutațiilor specifice unei tumori. Cealaltă jumătate a metodei INTerpath - fabricarea unui vaccin ARN neoantigenic individualizat - cere o infrastructură industrială pe care România încă nu o are; dar temelia întregii abordări, genomica tumorii, se dezvoltă aici la nivel competitiv.
Fiecare etapă aparține aceleiași transformări: trecerea de la medicina care tratează o boală la medicina care încearcă să trateze biologia particulară a bolii unei persoane.
Pentru cercetarea oncologică, aceasta este una dintre cele mai promițătoare direcții ale ultimilor ani. Tehnologia ARN mesager, devenită cunoscută la nivel mondial în timpul pandemiei, își găsește aici o utilizare cu totul diferită: construirea rapidă a unor terapii personalizate împotriva cancerului.
Drumul până la practica medicală de rutină rămâne unul riguros. Intismeran autogene se află în dezvoltare clinică, iar datele complete ale studiului de fază III urmează să fie prezentate și evaluate. O eventuală utilizare pe scară largă depinde de analiza autorităților de reglementare. Rezultatele actuale privesc pacienți cu melanom tratați după intervenția chirurgicală, în asociere cu pembrolizumab.
Dar un principiu fundamental a trecut deja într-o etapă nouă de verificare clinică. Cancerul nu mai apare doar ca o țintă pentru un tratament standardizat. El poate deveni sursa informației din care este proiectată următoarea armă împotriva sa. De la mutația unei tumori la un tratament personalizat. De la „un cancer” la cancerul unei persoane“ - mai transmite sursa citată

Aceasta este promisiunea pe care medicina începe acum să o testeze la cel mai înalt nivel: fiecare pacient ar putea primi, într-o zi, un tratament construit după semnătura moleculară a propriei boli.

Iar dacă această direcție își va confirma potențialul în studiile care urmează, oncologia ar putea intra într-o etapă în care una dintre cele mai importante resurse pentru lupta împotriva cancerului va fi chiar informația ascunsă în tumora fiecărui pacient.
Pentru prima dată, medicina poate încerca să transforme cancerul însuși în harta tratamentului împotriva lui.
Surse: Merck și Moderna - rezultatele studiului de fază III INTerpath-001, 19 august 2026; ClinicalTrials.gov - NCT05933577; Nature; Reuters; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București - proiectul ROGEN; Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG); Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca - Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională“ - precizează Autoritatea Națională pentru Cercetare

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.