Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Noul Guvern propune o politică externă de nouă generație, cu accent pe securitate, relevanță și diplomație economică
Noul Guvern propune o politică externă de nouă generație, cu accent pe securitate, relevanță și diplomație
23 Jun, 2025 14:56
ZIUA de Constanta
424
Marime text
424
Marime text
Noul Guvern își propune o reformă a politicii externe, axată pe anticipare, coerență și eficiență. Consolidarea parteneriatelor strategice, relansarea diplomației economice și modernizarea serviciilor consulare sunt doar câteva dintre prioritățile menționate în programul de guvernare. România vizează o prezență externă mai influentă, atât în relațiile bilaterale, cât și în cadrul UE, NATO și al altor structuri multilaterale, adaptându-și viziunea la noile realități regionale și globale.
România trebuie să își consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre, mai prevede programul de guvernare la capitolul Afaceri externe.
Misiunea și adaptarea la contextul internațional
Siguranța națională, accesul la prosperitate și parcursul de viitor al României sunt fundamental legate și de marile reușite din politica externă: apartenența la NATO, aderarea la UE, parteneriatul strategic cu SUA și buna vecinătate iar protejarea acestora a fost și rămâne o prioritate.
Avem acum însă un context geopolitic volatil, schimbări în alianțele globale, un război hibrid extins în regiune și oportunități economice pe care alte țări le abordează cu toată forța diplomatică și de negociere a statelor lor.
Asta cere o politică externă de nouă generație, una care anticipează mai mult decât reacționează, una care protejează și crește relațiile bilaterale dar le și folosește coordonat și coerent pentru ambiții clare.
Momentul este unul extrem de dificil dar în aceași măsură potrivit deoarece româniii au demonstrat prin vot hotărârea de a păstra drumul european și țara noastră a demonstrat reziliența necesară pentru asta iar asta a crescut nivelul de atenție și interes pentru România în context internațional.
Priorități Strategice
1. Menținerea continuității triadei fundamentelor strategice ale României: parteneriatul strategic cu SUA, creșterea greutății strategice și a relevanței în cadrul NATO, eficiența promovării intereselor și posturii României în cadrul UE.
2. Lansarea unei noi diplomații economice a României.
3. Coerența și coeziunea reprezentării externe pe baza integrării inițiativelor externe și relațiilor autorităților românești în cadrul platformei comune pe care o reprezintă MAE.
4. Respect pentru români oriunde au ales ei să trăiască prin implicare în comunitate în diaspora, servicii rapide și eficiente și susținerea drepturilor românilor de pretutindeni și a diaspora
5. Aderarea la OCDE
6. Pentru România este un obiectiv strategic ca granița Uniunii Europene să se extindă dincolo de granița noastră. Asta ne va asigura o mai bună siguranță națională, acces facil la piețe învecinate și un rol puternic în facilitatea aderării vecinilor noștri.
Reforme/ organizarea internă
O epocă de turbulențe, incertitudine, război reclamă în mod necesar o creștere a calității activității politicii externe și a eficienței diplomatice, în slujba creșterii relevanței și prestigiului României, complementar creșterii nevoilor de apărare și descurajare. Ținta trebuie o creștere graduală a bugetului.
1. Reforma și adaptarea politicii de personal pe baze profesionale și de adaptare la abilitățile necesare îndeplinirii menirii și a noilor exigențe ale activității diplomației românești: acces, acțiune, dezvoltare de proiecte, reprezentare eficientă.
○ Adaptarea ghidului carierei diplomatice și introducerea cursurilor de formare continuă și periodică pentru pregătirea adecvată a personalului după fiecare etapă din carieră și fiecare misiune externă.
○ Refacerea politicii de personal prin testarea funcționarilor și conduceri bazate pe madnat corelat cu obiective de performanță, reducerea unor excese la nivelul unor sporuri și stimulente dar și repararea unor vulnerabilități create de slaba recompensarer la anumite niveluri.
○ Detașarea de personal conform planului instituțional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detașarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post și perioade clare, predictibile și obligatorii de întoarcere în Centrală.
2. Reașezarea reprezentării externe a României pe criterii de eficiență și orientare spre rezultate.
Coeziunea trans-instituțională a reprezentării externe.
○ Integrarea deplină a instituțiilor repezentative sub coordonarea Ambasadorului și a șefului de misiune – ICR, Consulale, Consilier economic, reprezentanți ai altor instituții.
○ Ministerul Afacerilor Externe va integra ICR și ARICE pentru o coordonare coerentă a politicilor cu resursele în domeniul relațiilor externe și va analiza în primele 100 de zile cea mai bună varianță instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni si Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația soft power și culturală românească.
3. O nouă recalibrare a reprezentării României la UE:
○ Ministerul de Externe trebuie să fie interfața la nivel european cu terțe ministere și autorități, în relație cu instituțiile Uniunii Europene, cu mediul privat și organizațiile neguvernamentale, în format coordonat cu Președinția României și cu Cancelaria prim ministrului României.
○ Continuarea demersurilor politico-diplomatice pentru reglementarea unor probleme istorice referitoare la redobândirea de către statul român a unor componente de patrimoniu esențiale pentru România.
4. Relansarea și regândirea diplomației economice integrate.
5. Diaspora:
o Eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare și internaționale.
o Sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate prin simplificarea recunoașterii diplomelor sprijin pentru copiii întorși în țară și promovarea educației în limba română.
o bună coordonare cu atașații de muncă și revizuirea alocării acestora în funcție de numărul cetățenilor din diaspora.
o Calibrarea adecvată a serviciilor consulare, a relațiilor cu diaspora și a angajamentelor legale și nivelului de ambiție pentru acordarea serviciilor diasporei și românilor de pretutindeni.
o Introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale precum și a unor taxe de urgență, ca resurse pentru menținerea digitalizării integrale.
o Eficientizarea procedurilor și servicii consulare digitale, accesul imediat și eficiența lucrului direct cu instituțiile din România
o Dorim să integrăm cât mai puternic românii de peste hotare în economia și investițiile românești, în promovarea intereselor României și a bunelor relații cu statele în care trăiesc.
o Asigurarea serviciilor consulare prin eliminarea diferențelor de regim juridic de care este nevoie.
o Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, condusă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru intervențiile în situațiile concrete semnalate și în transferul copiilor intrați sub protecția statului, în condițiile hotărârilor judecătorești definitive, către instituțiile statului român.
Pregătirea MAE pentru a realiza interfața cu centrele academice de pregătire și cercetare în domeniul relațiilor internaționale din țară, asigurarea accesului tinerilor la stagii de practică formare și oportunități de învățare pentru a arăta un minister deschis și nu inaccesbil, a absorbi și integra absolvenții meritorii, pentru a asigura o interfață de absorbție și integrare a cercetării și a putea solicita soluții la principalele sale preocupări în zona academică, de cercetare și a centrelor de reflecție independente.
Coordonarea și coeziunea mesajelor instituționale externe ale României.
Cooperarea integrată a instituțiilor executive ale României devine obligatorie pe această direcție. MAE are rolul de integrator și coordonator la nivel guvernamental.
Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și proiectele strategice energetice amplasate pe teritoriul României, investițiilor și relațiilor comerciale.
○ Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a intrat într-o nouă zodie a transferului de responsabilitate pentru securitate și apărare către Europa, reconsiderare a posturii strategice a SUA pe continent și menținerea intereselor strategice.
○ Ne propunem consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite într-o relație în care interesele și prioritățile României să se regăsească în agenda de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, o prezență militară americană consistentă pe teritoriul național, cu condiții de acces și mobilitate la standarde NATO.
○ Dialog cuprinzător în domeniul energiei și continuarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submariă, stocare și distribuție, protecția infrastructurii critice.
○ Parteneriat pentru prosperitate și inovație prin integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum productia de semiconductori, computerizare avansata, automatizare, securitatea sistemelor, inteligenta artificiala etc.)
○ Soluționarea prin comunicare, cooperare și acțiuni comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver.
○ Cadrul de cooperare parlamentară prin mecanisme suplimentare care să asigure cunoașterea evoluțiilor și a preocupărilor românești, susținerea agendei de cooperare și schimburi de expertiză și bune practici pe dimensiunea controlului parlamentar.
Consolidarea statutului României în calitate de stat membru activ și responsabil în cadrul NATO
1. Ne asumăm participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic aliat, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.
2. Asumare de responsabilități de furnizor de securitate și antrenarea aliaților și partenerilor în proiecte dedicate libertății de circulație și a securității infastructurii critice la Marea Neagră.
Îmbunătățirea reprezentării intereselor, prestigiului și a vizibilității României în cadrul UE.
1. Asigurarea contribuției pragmatice și constructive la îndeplinirea obiectivelor din noua Agendă Strategică 2024-2029 în noul ciclu legislativ european;
2. Promovarea unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales în poziții de conducere;
3. Valorificarea noilor decizii și instrumente în domeniul apărării (Readiness 2030, SAFE), pentru modernizarea armatei, întărirea capacității de apărare și revitalizarea industriei naționale de apărare (inclusiv crearea de locuri de muncă și beneficii economice)
4. Consolidarea securității interne a Uniunii și asigurarea unui Spațiu Schengen mai puternic şi mai rezilient; susținerea demersurilor de consolidare a mecanismelor de prevenire și gestionare a crizelor;
5. Evaluarea capacității și promovarea acceptării alăturării României la Triunghiul de la Weimar (Franța, Germania, Polonia), care să fie transformat în patrulater, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE.
6. Asumarea unui rol important în vecinătatea estică a Uniunii Europene prin promovarea valorilor europene, a statului de drept și combaterea influențelor rusești.
Finalizarea procesului de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026.
Avansarea și consolidarea parcursului european al Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
1. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină a eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova
2. Întărirea capacității de negociere, a know how-ului și al pregătirii propriilor negociatori în vederea accelerării negocierilor pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
3. Țara noastră va sprijini Republica Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilității politice și prosperității. Totodată, vor continua acțiunile de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.
Relația de parteneriat strategic cu Ucraina
1. România a sprijinit Ucraina și pe cetățenii ucraineni din primele momente ale războiului de agresiune al Rusiei, în format multifațetat.
2. Vom continua sprijinirea Ucrainei pentru a-și realiza obiectivele legitime consemnate de dreptul internațional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială și independența sa.
3. Vom sprijini Ucraina în a-și atinge dezideratele de integrare europeană și euroatlantică, de atingere a standardelor și normelor europene și vom asista, în baza solicitărilor, la dezvoltarea capacităților de negociere și absorbție a know-how-ului și acquis-ului european.
4. Eforturile noastre în Ucraina sunt investiții directe în propria noastră apărare și securitate, în liniștea, democrația și securitatea fiecărui cetățean român. Apărarea democrației și integrării Ucrainei în instituțiile occidentale este garanția creșterii securității României, a fiecărui român.
5. Vom stabili o responsabilitate clară, integratoare și cu forță de reprezentare, a unui însărcinat cu ”Reconstrucția Ucrainei” la nivel guvernamental și un grup de lucru interministerial deschis și societății civile..
Creșterea interesului internațional pentru securitatea și stabilitatea la Marea Neagră.
1. Asigurarea unui rol central al României în implementarea noii strategii a UE pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă și rezilientă, mobilizarea investițiilor
2. Libera circulație maritimă și aeriană și protecția infrastructurii critice susbmarine și de suprafață – platforme, cabluri de date, conducte – trebuie să rămână un obiectiv fanion promovat în contextual cooperării internaționale.
3. Amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în România;
Eficientizarea reprezentării, politicilor și participări României în organismele, instituțiile și formatele multilaterale.
1. ONU, Consiliul Europei, OSCE, B9, I3S rămân cadre obligatorii de prezență, promovare de interese și construcție a imaginii României la nivel multilateral.
2. România va continua să implementeze Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în conformitate cu angajamentele asumate, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne și în acțiunea sa internațională.
3. Vom întări formatele trilaterale consolidate, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina și trilaterala România-Polonia-Turcia, urmând să evaluăm oportunitatea și capacitatea de realizare a trilateralei România-Polonia-Ucraina.
Citește și:
Noul Guvern vrea să reorganizeze și să eficientizeze structurile Ministerului Afacerilor Interne
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
