Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Noul guvern vizează renegocierea PNRR pentru absorbția integrală a granturilor și optimizarea componentei de împrumut
Noul guvern vizează renegocierea PNRR pentru absorbția integrală a granturilor și optimizarea componentei de
23 Jun, 2025 15:20
ZIUA de Constanta
154
Marime text
154
Marime text
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) urmărește renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a asigura absorbția completă a granturilor disponibile și pentru a optimiza structura componentei de împrumut, adaptând-o la capacitatea fiscală și prioritățile investiționale ale României.
„În ultimii 18 ani, dezvoltarea României s-a bazat în mod decisiv pe fondurile europene. Prin proiectele finanțate de Uniunea Europeană, am reușit să modernizăm infrastructura, să sprijinim mediul privat și să reducem decalajele dintre regiuni. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va rămâne un actor central în această direcție, cu misiunea clară de a menține un ritm susținut al investițiilor publice și private. Pentru a atinge acest obiectiv, ministerul va continua să asigure finanțări eficiente, va accelera simplificarea procedurilor de acces la fonduri și va pune accent pe beneficiarii proiectelor – fie că sunt administrații publice, companii sau organizații. Accentul se mută de la birocrație la rezultate concrete”, conform MIPE.
1. OBIECTIVE PROPUSE
Planul Național de Redresare și Reziliență
Obiectiv general:
• Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din imprumuturi in functie de spatiul fiscal disponibil si de capacitatea de crestere a gradului de indatorare;
Principalele direcții de acțiune sunt:
1. Recâștigarea încrederii Comisiei Europene și renegocierea PNRR și cu transmiterea noii propuneri de modificare a planului astfel încat noua modificare sa fie in timp pentru aprobatarea in ECOFIN în luna septembrie 2025, cu respectarea termenelor și a criteriilor de eligibilitate stabilite la nivel european; renegocierea vizează securizarea tragerii integrale a componentei de grant si revizuirea componentei de imprumut prin mentinerea investitiilor mature ;
2. Deblocarea implementării apelurilor deja lansate și reducerea termenelor de contractare și plată (ex. apel digitalizare IMM-uri);
3. Implementarea accelerată a planului în perioada 2025–2026, în baza progreselor financiare și fizice raportate de Coordonatorii de Reforme și Investiții (ministerele de linie) și monitorizarte/verificare saptamanală de către coordonatorul național (MIPE);
4. Prioritizarea proiectelor cu un progres fizic de peste 50% și contractate semnate, astfel încât implementarea acestora să fie finalizată până la 31 august 2026;
5. Identificarea de surse de finanțare alternative pentru proiectele excluse din noul PNRR sau , printr-o analiză a prioritizării acestora în funcție de spațiul fiscal disponibil, dar și din perspectiva obligațiilor contractuale și a riscului de plată a despăgubirilor;
6. Preluarea de către MIPE in acord cu Comisia Europeană, acolo unde există capacitate administrativă, a coordonării unor investiții-cheie (ex: sănătate și educație), pentru a îmbunătăți monitorizarea și gestionarea fondurilor în aceste domenii esențiale;
7. Analiza oportunitatilor de redirectionare din componenta de imprumut a PNRR catre noile oportuntati de contributii nationale pentru:
o Viitorul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP, 2025–2027);
o Programul Uniunii pentru Conectivitate Securizată (2023–2027);
o Instrumente financiare aferente Platformei Tehnologiilor strategice pentru Europa
Politica de Coeziune 2021-2027:
Obiectiv general
Absorția a 100% din fondurile de coeziune pana in 2029 (N+2);
Principalele direcții de acțiune sunt:
1. Posibilitatea eficientizării programelor, în contextul pachetului de flexibilități pus la dispoziție de Comisia Europeană, în contextul evaluării intermediare (mid-term review) și ReArm - creșterea prefinanțărilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor priorități (apărare, locuințe sociale etc.);
2. Introducerea unui sistem national de alerta timpurie si interventie rapida pentru proiectele intarziate si cu risc de dezangajare;
3. Crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea si contractarea proiectelor mature si fezabile, in special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice;
4. Reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent si predictibil al investitiilor;
5. Simplificarea prin digitalizarea proceselor a procedurilor de evaluare , verificare, verificare, evaluare si autorizare, care are ca scop prin reducerea în primul rând a duratei și personalului alocat:
6. Realocarea sumelor neatribuite catre prioritati strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinantate din PNRR;
7. Adaptarea fluxurilor financiare si procedurale la noile cerinte de raportare si monitorizare;
8. Modernizarea apelurilor si ghidurilor solicitantului, prin simplificare, eliminarea cerintelor redundante si digitalizare completa;
Fondul pentru o Tranziție Justă
Obiectivul general:
Evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente Fondului pentru Tranziție Justă pentru anul 2026 și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizarea și tranziția justă la nivelul celor 6 județe eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova);
Principalele direcții de acțiune sunt:
1. Consultarea cu partenerii județeni și actualizarea planurilor de tranziție justă aferente celor 6 județe, în raport cu noile realități și gradul de maturitate al proiectelor;
2. Deblocarea implementării programului și elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranziție Justă;
3. Identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanțare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026;
4. Pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP prin / - Tehnologii strategice pentru Europa;
Fondul Social pentru Climă – Sprijin echitabil pentru tranziția verde
Fondul Social pentru Climă (FSC) este un nou instrument european de sprijin financiar, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955, ca reacție la impactul social al extinderii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) asupra clădirilor și transportului rutier. FSC vine în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor expuse și al utilizatorilor de transport vulnerabili, care sunt afectați în mod disproporționat de creșterea costurilor cu energia și transportul. Sprijinul financiar va contribui la atenuarea acestor efecte negative, odată cu implementarea sistemului ETS2, prevăzut să fie lansat în 2027, cu posibilitatea amânării până în 2028 în cazul unor prețuri extrem de ridicate la energie.
Obiectiv general:
Transmiterea catre Comisia Europeana cu celeritate a primei versiuni de lucru PNSC si stabilirea calendarului de lucru pentru pregatirea implementarii FSC.
Principalele direcții de acțiune sunt legate de indeplinirea conditiilor prealabile:
1. Transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 și a legislației secundare aferente; în absența transpunerii, Comisia va considera planul ca fiind nerelevant și îl va respinge;
2. Transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC;
3. Elaborarea Planului Național de Renovare a Clădirilor, de către MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC;
4. Aprobarea PNIESC (Planul Național Integrat Energie–Schimbări Climatice), în versiunea sa revizuită.
Pregatirea perioadei de programare CFM 2028-2035
Obiectiv general:
1. Sustinerea pozitiei Romaniei si implicarea activa in procesul de negociere la nivel european pentru ca Politica de Coeziune trebuie sa rămână principală politică de investiții structurale care sprijină eliminarea disparităților la nivelul Uniunii, urmarind in principal:
o Pastrarea unui nivel de circa ⅓ din CFM pentru PC
o Păstrarea accentului Politicii de Coeziune pe convergența economică-socială și teritorială, dar cu o componentă relevantă/puternică de competitivitate subsumată
o Sprijinirea și susținerea principiilor fundamentale ale politicii de coeziune: prealocare multianuala la nivel national, managementul partajat, parteneriatul și promovarea programelor regionale sau a componentei regionale în cadrul unui plan unic de țară.
Principalele direcții de acțiune sunt:
1. Lansarea unui proces coordonat de consultare interministerială și interregională, pentru agregarea nevoilor și propunerilor de reforme și investiții relevante pentru perioada 2028–2035;
2. Constituirea unui mecanism național de guvernanță pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanți ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale și regionale;
Citește și:
Noul Guvern propune o politică externă de nouă generație, cu accent pe securitate, relevanță și diplomație economică
Citește și:
Noul Guvern propune o politică externă de nouă generație, cu accent pe securitate, relevanță și diplomație economică
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
