Noul Guvern vrea să revitalizeze și să eficientizeze sectorul cultural din România (DOCUMENTE)

Noul Guvern își propune să revitalizeze și să eficientizeze sectorul cultural din România, printr-o abordare modernă și echitabilă care încurajează accesul la cultură pentru toate categoriile sociale. Prin reforme legislative, digitalizare, stimularea creativității și consolidarea rolului culturii ca factor de dezvoltare locală și națională, se urmărește valorificarea patrimoniului, sprijinirea industriilor creative și construirea unui cadru competitiv și sustenabil pentru cultura publică și private.
 
Obiective generale

Asigurarea libertății persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accesa valorile culturii naționale și universale prin reconsiderarea îngrădirilor constând, pe de o parte, în finanțarea publică excesivă a divertismentului cu acces gratuit și, pe de altă parte, în finanțarea instituțiilor de drept public pe cutumele priorității cheltuielilor de funcționare în detrimentul celor necesare producerii de bunuri culturale. Dezvoltarea și punerea în valoare a culturii în România prin măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale, de protejare și valorificare a patrimoniului, de promovare a culturii contemporane și, de asemenea, de impulsionare a diplomației culturale a țării noastre.
 
Reforme/reorganizări

Revizuirea rolului și sarcinilor ministerului de resort, cu accent pe abordarea antreprenorială a culturii ”publice și private”, astfel încât să: 
1.Devină generatorul unei politici în sectorul cultural, a unei strategii bazate pe criterii de performanță, corelate cu dezvoltarea României;
2.Își asume rol activ în raport cu dezvoltarea, promovarea sau exploatarea inteligentă a oportunităților din domeniul cultural;
3.Își îndeplinească rolul de construire și armonizare a cadrului legislativ și  rolul de monitorizare a domeniului;
4.Adopte și promoveze managementul organizațional și specificitatea unităților de producție cultural-artistică;

5.Semnaleze și să sancționeze derapajele din domeniu (cu precădere cele legate de pierderea sau înstrăinarea patrimoniului cultural național imobil și a instituțiilor esențiale pentru protejarea, conservarea și îmbogățirea patrimoniului cultural material și imaterial);
6.Colaboreze și să se consulte periodic cu autorități centrale/locale care intersectează domeniul cultural, afectând infrastructura culturală și resursa umană specializată;
7.Își îndeplinească sarcinile rezultate din acorduri și măsuri adoptate de stat la nivelul Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene;
8.Cunoască și să respecte prioritățile culturale europene și să genereze programe de colaborare cu autorități și instituții din spațiul comunitar;
9.Asigure co-tutelă cu Ministerul Educației pentru coordonarea învățământului superior artistic și vocațional pentru o mai bună adecvare la necesarul forței de muncă specializate, stimularea antreprenoriatului și creativității în instituțiile publice și în industriile creative;
10.Efectueze analiza și cartografierea infrastructurii culturale naționale (patrimoniu istoric și patrimoniu instituțional), a echipamentelor, a cheltuielilor pe categorii, analiza resursei umane existente -  în vederea obținerii unei imagini corecte și complete a domeniului Culturii și finalizarea procesului de descentralizare.

Revizuirea organizării și funcționării și eficientizarea activității instituțiilor care administrează fondurile colectate din contribuții-obligație legală (CNC, AFCN, INP) în vederea creșterii eficienței utilizării acestor resurse;


Creșterea accesului echitabil la cultură și a implicării acesteia în societate -  construirea unei politici culturale naționale în care să fie expres menționate funcțiile Culturii,  a rolului social și civic precum și a rolului de Factor de dezvoltare locală și regională (potențialul economic ne-explorat al Culturii), principiile și obligațiile statului față de cultura publică precum și recunoașterea culturii private (industrii de divertisment, antreprize, ONG-uri de intervenție pentru educație culturală etc.):

1.adoptarea clasificării resurselor pe categorii și plasarea organizațiilor, profesioniștilor, a instituțiilor publice și a bunurilor culturale de consum generate la nivel național pe sectoare creative dinamice pentru a deveni motoare de dezvoltare cu rol de prezervare a formelor de expresie culturală identitare - Sectoare Culturale Creative (SCC);
2.creșterea accesului la cultură prin programe naționale susținute, destinate: mediului rural și urbanului mic, implementării politicii naționale privind „educația prin cultură”, încurajării lecturii (inclusiv pe suport electronic), diversificării formelor de finanțare actuale; dezvoltării componenței cultural-artistice susținute pentru toate politicile publice și programele destinate prevenirii și combaterii consumului de droguri, a dependenței de jocuri de noroc, a violenței domestice și dezinformării.

Asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel național:

1.bariere geografice (de acces) – o răspândire echilibrată a ofertei la nivel teritorial;
2.bariere economice – legate de costurile  bunurilor culturale oferite prin sistemul instituțiilor publice;
3.bariere sociale și educaționale – includerea în programele educaționale a ofertelor pentru Patrimoniu, Carte/Biblioteci, Artele spectacolului, Arte vizuale, Educație Media - ca bază de alfabetizare culturală națională;
4.diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.

Reconstruirea managementului cultural (pregătire și competențe asociate similare cu cele din restul Europei) și eliminarea suprapunerii nivelelor de decizie (criteriul profesionalizării și competențelor asociate guvernanței culturale):

1.Creșterea capacităților administrative ale instituțiilor culturale prin reconsiderarea cadrului legislativ al selecției și responsabilizării managerilor instituțiilor de cultură și organizarea concursurilor de management în situațiile de interimat;
2.Responsabilizarea directă a managerilor și transparentizarea bugetelor instituțiilor publice de cultură și stimularea managementului resurselor prin acordarea dreptului de reținere și utilizare a unei cote părți din veniturile rezultate din exploatarea bunurilor aflate în administrare.
 
Acțiuni pe termen mediu

Mutarea accentului de pe ”cultura instituționalizată” și stimularea culturii antreprenoriale (de drept privat), corelat cu reintegrarea organizațiilor publice de media în politicile culturale:

1.Reconsiderarea bazelor competitivității sistemului prin liberalizarea treptată a tuturor profesiilor creative independente în vederea stimulării piețelor culturale și înlocuirea standardului cu performanța, a salariului cu prestarea unor servicii cu caracter cultural, facturate;
2.Reconsiderarea raportării culturii publice la legislația administrației publice și a normativelor pentru servicii publice (de la Codul Muncii și Codul Administrativ până la legile speciale);
3.Perfecționarea profesioniștilor și specializarea tinerilor absolvenți de studii universitare pentru a urma o carieră în domeniul culturii prin eliminarea inechităților de salarizare persistente și implementarea unei grile de salarizare stimulativă pentru specialiștii din sector;
4.Diminuarea angajărilor în sistem prin raporturi juridice de muncă și facilitarea atragerii specialiștilor din sfera profesiilor creative independente concomitent cu operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist și a unui sistem de protecție socială dedicat și cu încurajarea optării pentru profesii libere și pentru reintroducerea competitivității în profesiile culturale;
5.Auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice atât în cadrul organizațiilor/structurilor instituționale tipice cât și în cazul celor atipice:
6.Trecerea la un sistem de subvenționare a organizațiilor de media publică, bazată pe venituri realizate prin contribuția beneficiarilor, completată cu alocări din fonduri publice degrevarea bugetului de stat;
7.Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare.
8.Revizuirea legislației astfel încât instituțiile publice de cultură să poată fi cofinanțate:
9.Implementarea instituției transferului de credite, în funcție de interes și importanță locală, județeană, națională, complementar de către autoritatea locală, județeană sau centrală/ministerul de linie, după caz, cu posibilitatea pierderii cofinanțării în situați relevate prin criteriile măsurabile de performanță.
10.Clasificarea instituțiilor publice de cultură în categoriile legilor speciale și reorganizarea instituțiilor artificial create:
11.Analiza fișelor de post și restructurarea personalului fără competențe și pregătire în domeniile de specialitate (Științe umaniste și Arte și Științe sociale  - cu excepția RSI - științe militare, informații și ordine publică) în administrația publică centrală și locală și instituțiile publice de cultură subordonate pentru diminuarea efectelor de dublare a managementului și de exces birocratic inadecvat actului de cultură.
 
Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor UE (BDCE, Fondurile SEE, Fondul de coeziune)

Revitalizarea patrimoniului cultural al României prin continuarea și dezvoltarea investițiilor în patrimoniul mobil/imobil național, inclusiv cel aflat în proprietate privată:
1.fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului „Temelii culturale“ – aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil și îmbunătățirea accesului la cultură;
2.fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA în memorandumul de înțelegere cu privire la următorul mecanism financiar SEE 2021-2028.
3.Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale:
4.stimularea diversității culturale prin susținerea și finanțarea artiștilor, proiectelor culturale și a instituțiilor de spectacole, inclusiv cele dedicate minorităților;

5.continuarea reabilitării, consolidării unor clădiri/monumente reprezentative având înrâurire asupra patrimoniului cultural național, inclusiv cele dedicate minorităților: Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca, Teatrul Evreiesc de Stat din România, Teatrul German de Stat Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, TN Târgu Mureș;
6.alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcționării instituțiilor culturale prevăzute în PNRR (e.g.: Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, Muzeul Comunismului și Muzeul Industrializării Forțate).
 
Programe de finanțare/dezvoltare/proiecte majore/ digitalizare
 
Continuarea, consolidarea și permanentizarea schemelor de ajutor de stat pentru producția, distribuția și exploatarea de opere audio-vizuale, încurajarea extinderii și modernizării rețelei naționale de săli de cinematograf:
1.Continuarea susținerii sectorului cinematografic;
2.Atragerea de investitori străini și crearea de noi oportunități pentru industria de film.
Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale:
3.Menținerea, în intervalul 2025-2028, a cotei de 2% din impozitul pe venit estimat a fi încasat de la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul București, destinate finanțării instituțiilor publice de spectacole și concerte aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, ale unităților administrativ teritoriale din județe.
Digitizarea și digitalizarea patrimoniului cultural și a proceselor din sectorul cultural:
4.digitizarea patrimoniului cultural național prin implementarea proiectelor pentru realizarea unei platforme naționale comune pentru furnizarea de servicii publice digitale în domeniul patrimoniului cultural (inventarierea și documentarea digitală a monumentelor; dezvoltarea de conținut digital despre patrimoniu pentru valorizarea culturii în scopul dezvoltării sustenabile locale și incluziunii sociale; introducerea de noi instrumente inovatoare pentru creșterea vizibilității patrimoniului; dezvoltarea înțelegerii patrimoniului ca resursă pentru dezvoltare economică, bunăstare socială și favorabilă incluziunii);
5.îmbunătățirea și operaționalizarea sistemului electronic de consultare publică (SeCoPu);
6.dezvoltarea de instrumente digitale interoperabile de colectare a datelor din sectoarele culturale și creative;
7.dezvoltarea sistemului digital pentru procesele de finanțare a culturii (SDFC) pentru utilizarea lui de cât mai multe autorități finanțatoare din sectorul cultural;
8.digitalizarea activității administrative a ministerului și ale instituțiilor aflate sub autoritatea sa
9.digitalizarea integrală, la nivel național a sistemului de ticketing și managementul holistic al veniturilor din vânzarea de bilete.
 
Altele
Consolidarea diplomației culturale prin îmbunătățirea reprezentării cultural artistice a Românei în străinătate.

Citește și:
Amplu plan de reformă pentru întreg sistemul educaționalMinisterul propune școală de la 08.00 la 17.00 în programul de guvernare