Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:39 25 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Medicii, eroii noștri Medicina în vremurile vechi, atunci și acum. Donații făcute spitalelor din Constanța în timpul pandemiei

ro

14 Aug, 2020 00:00 619 Marime text
  • Este mărinimos felul în care angajații medicali devin acum eroi mult-lăudați.
  • În contextul pandemiei, sunt cei care intră în contact direct cu pacienții infectați.
  • În contextul actual al Pandemiei cu Covid-19, mai multe donații au fost făcute și către spitalele constănțene.
 
Încercările de a vindeca bolile sau de a trata rănile sunt tot atât de vechi cât omenirea. Bolile grave reprezentau, ca totdeauna, o problemă serioasă, remedii eficace însă nu existau. Îmbolnăvirile erau privite din punct de vedere magic-demoniac sau ca o pedeapsă din partea forțelor supranaturale. Pentru vindecare se invocau aceste forțe și se făceau sacrificii, se improvizau dansuri, se foloseau formule oculte sau talismane.
 
Eficiente erau îngrijirea rănilor, repunerea luxațiilor sau fixarea fracturilor, procedee folosite deja în Epoca de piatră. Fără să stea deloc pe ganduri, cadrele medicale constănțene se aruncă eroic în prima linie pentru a ne salva. Vă mulțumim! Sunteți eroii noștri!
 
Doctor Stela Halichidis, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța a vorbit despre vaccinul împotriva coronavirusului. Încă o dată, gândurile doamnei doctor s-au îndreptat tot asupra noului coronavirus:
 
„Mi-aș dori din tot sufletul vaccinul care să prevină îmbolnăvirea!”
 
În contextul actual al Pandemiei cu Covid-19, căpitan (r) Bogdan Cucu, medic oftalmolog, a donat Spitalului Militar de Urgență ”dr. Alexandru Gafencu” Constanța două aparate de ventilație mecanică Drager în valoare de peste 25.000 euro, informează Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale.  
 
Medicul Bogdan Cucu a părăsit sistemul militar în urma cu 4 ani profesând acum în sistemul privat, în propria clinică de Oftalmologie.
 
„Prin gestul dumnealui extraordinar, a arătat că este încă prezent în viața spitalului. Cele două aparate de ventilație mecanică sunt un ajutor fantastic pentru spital, iar gestul în sine spune totul despre sufletul omului Cucu Bogdan. Multumim !“, se mai arată în mesajul Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale.
 
Cătălin Filișan, decanul Baroului Constanța spune că avocații s-au mobilizat și au achiziționat un Aparat de nebulizare Nocospray pe care l-au donat Spitalului de Boli Infectioase Constanța. 

 
Grupul Digi donează 60 de kit-uri ATI către spitale din București și din mai multe orașe importante din țară, inclusiv la Constanța, în cadrul unui proiect de solidaritate pentru sănătate. Valoarea totală a acestor echipamente este de peste 1,6 milioane euro. În plus, compania a achiziționat două laboratoare de testare COVID-19 și 2.000 de teste, în valoare totală de 730.000 lei. Unul dintre laboratoare a fost deja donat Spitalului Județean de Urgență Oradea, la finalul lunii aprilie, iar cel de-al doilea va fi pus la dispoziția populației din București, în cadrul unui parteneriat cu un centru de diagnostic și tratament.  
 
Și câțiva oameni de afaceri turci din Constanța au făcut donații către ISU Dobrogea, Ambulanță, Salvare, IPJ Constanța, Jandarmeria Constanța.
 
Donațiile au constat în măști de protecție. Dintre oamenii de afaceri, amintim de Sabit Danıs - coordonatorul din zona Balcani a Asociației Internaționale pentru Dezvoltare și Cooperare, Muharrem Altun- proprietar al GoldBaklava. Această acțiune a fost posibilă cu ajutorul prefecturıı judetului Constanța prin subprefectul Senol Ali care a făcut posibil ca măștile să ajungă la cei din prima linie. 
 
Un alt gest admirabil este cel făcut de actorii Teatrului de Stat Constanța.  Cu suma rezultată în urma donării a 10% din salariul lor, au fost achiziționate materiale de protecție împotriva contaminării cu virusul Sars-Cov2, pentru cadrele medicale ale Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”: 600 de măști de protecție KN95 (FFP2), 360 de halate chirurgicale sterile, 40 litri de igienizant de mâini (70% alcool).

Gestul este unul de admirație, solidaritate şi respect faţă de cei care sunt acum în prima linie a acestui război şi dovedesc eroism, chiar dacă nu beneficiază de toate instrumentele de luptă şi de protecţie împotriva pandemiei. Este, în același timp, şi un simbol al responsabilității pe care oamenii de teatru înțeleg să o dovedească față de comunitatea în care trăiesc.

Medicina în perioada greco-romană
 

La vechii greci, la început, zeul artei medicale era Apollo. Mai târziu zeul medicilor a devenit Esculap. Începând din secolul al VI-lea a.Ch. - sub influența școlilor filozofice materialiste ca cea a lui Empedocle (natura este formată din patru elemente: foc, apă, pământ și aer) - medicina capătă trăsături științifice, în special prin persoana lui Hippocrate din Cos, considerat părintele medicinei moderne. În culegerea sa de studii (Corpus Hippocraticum) nu se mai întâlnesc remedii supranaturale, practicile recomandate sunt rezultatul observațiilor empirice.
 
În epoca elenistică (secolul al III-lea a.Ch.) centrul cultural devine orașul Alexandria, unde Herophilos practică primele disecții a unor cadavre omenești. Odată cu ascensiunea Imperiului Roman centrul de greutate se mută la Roma. Galenus din Pergamon - grec de origine - dezvoltă teoria umorilor și descrie cele patru manifestări cardinale ale inflamației: roșeață, căldură, umflătură și durere (rubor, calor, tumor, dolor), valabile și în zilele noastre. Trei intervenții chirurgicale: hemoroizi, polipi nazali, cataractă. După un manuscris al Școlii din Salerno, sec. XI. British Museum, Londra.
 
Medicina în evul mediu
 
Paracelsus - Portret de Quentin Metsys (1466-1536), Musée du Louvre, Paris.În această epocă știința a cunoscut o fază de stagnare, interpretarea scolastică a textelor luând locul observației. Înaintarea arabilor în bazinul mediteranean a avut și un efect pozitiv. Cunoscători ai textelor grecești dar și ai celor persane, au propagat în Europa vechile învățăminte ale culturii antice. Al-Razi (secolul al X-lea p. Ch.)a descris variola și pojarul iar vestitul Avicenna (arab.: Ibn Sina) scrie în secolul următor Canon medicinae, operă ce avea să rămână până în vremurile moderne manualul de bază al facultăților de medicină.
 
Un moment important l-a reprezentat înființarea la începutul secolului al XI-lea, de către călugării benedictini din Monte Cassino a primei instituții de învățământ medical la Salerno în Italia (Școala de la Salerno). În secolul al XII-lea, tot în Italia, medicina se dezvoltă în special în centrele universitare din Bologna și Padova.
 

Medicina în perioada Renașterii

 
Se exprimă primele critici asupra concepției lui Galenus și ale școlii arabe, considerate până atunci intangibile, și se redescoperă învățătura lui Hippocrate. Preocupările se îndreaptă în special în direcția anatomiei și în 1543 apare opera monumentală a lui Andreas Vesalius De Humani Corporis Fabrica (cu privire la construcția corpului omenesc), moment crucial în istoria medicinei.
 
Tot din această perioadă trebuiesc menționate lucrările lui Girolamo Fracastoro (1478 - 1553), în Italia, cu privire la bolile contagioase (descrie sifilisul sub forma unui poem intitulat Syphilis sive Morbus Gallicus), și ale lui Philippus Aureolus Paracelsus (1493 - 1541), medic și alchimist în Elveția, asupra substanțelor cu acțiune vindecătoare.
 
A fost meritul chirurgului francez Ambroise Paré prin succesele sale terapeutice să aducă chirurgia în cadrul medicinei, considerată până atunci o meserie și nu o artă, lăsată la dispoziția bărbierilor.
 
Medicina în secolul al XX-lea și în prezent
Caracteristică este combaterea efectivă a bolilor infecțioase prin vaccinări în masă, introducerea antibioticelor, prin măsuri sanitare și îmbunătățirea condițiilor de viață.
 
Tratamentul medicamentos specific cu substanțe chimice al bolilor infecțioase a început în Germania cu lucrările lui Paul Erlich (1854 - 1915). În 1932 Gerhard Domagk (1895 - 1964) descoperă sulfamidele iar în 1928 în Anglia Alexander Fleming (1881 - 1955) constată acțiunea bacteriostatică a ciupercii Penicillium, din care biochimistul Howard Florey (1898 - 1968) extrage Penicillina în formă pură, inițiindu-se astfel era antibioticelor.
 
Progrese importante au fost făcute în domeniul geneticii, descoperindu-se modul de transmitere a caracterelor, structura cromozomilor și rolul genelor precum și structura chimică a acidului dezoxiribonucleic (ADN), suportul fizic al informației genetice.
 
După ce se cunoșteau deja anticorpii serici ca factori esențiali în mecanismele de apărare ale organismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea se pune în evidență rolul diverselor limfocite în imunitatea celulară și producerea de anticorpi.
 
La începutul secolului XX, Clemens von Pirquet introduce în medicină termenul de alergie. Studiul științific al bolilor alergice, început de Pirquet, va continua în decursul secolului XX, odată cu creșterea prevalenței bolilor alergice în populație, ducând la dezvoltarea unui nou domeniu al medicinei, numit astăzi Alergologie și imunologie clinică.
 
Ca metode de investigație sunt de menționat introducerea Tomografiei computerizate, a Tomografiei de Rezonanță Magnetică Nucleară și a examenelor cu Ultrasunete.
 
În domeniul chirurgiei, transplantele de organe (în 1967 chirurgul sud-african Christian Barnard efectuează primul transplant de inimă) dau speranțe de supraviețuire multor bolnavi altfel incurabili.
 
După ce Charles Sherrington (1857 - 1952) efectuase studii fundamentale asupra funcționării sistemului nervos, canadianul Wilder Penfield (1891 - 1976) cercetează funcțiile scoarței cerebrale prin stimulări directe ale suprafeței creierului în timpul unor intervenții chirurgicale. Dezvoltarea Neurochirurgiei se datorează în special americanilor Harvey Cushing (1869 - 1939) și Walter Dandy (1886 - 1946).
 
Cardiologia a făcut progrese diagnostice prin aplicarea unor metode ca angiografia, cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace-maker, operațiile by-pass în obstrucțiile coronariene, operații în afecțiuni valvulare, medicamentele beta-blocante, dar și prin cunoașterea și adoptarea măsurilor de combatere a factorilor de risc (fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat de colesterol). Cancerul rămâne mai departe o problemă dificilă, dar citostaticele s-au dovedit eficiente în unele forme, ca leucemia și altele, scrie Wikipedia.org.
 
 
Citește și:
 
#ConstantaEsteBine Grupul Digi a donat echipamente de peste 1,6 milioane de euro, pentru spitalele din România. Când ajung primele dotări noi la Constanța

#ConstantaEsteBine Avocații din Constanța au donat un Aparat de nebulizare Nocospray Spitalului de Boli Infecțioase (galerie foto)
 
Coronavirus Constanța Donații pentru cei din prima linie, făcute de oameni de afaceri turci din Constanța (galerie foto)
 
#ConstanțaEsteBine Gest admirabil al actorilor Teatrului de Stat Constanța. Au donat 10% din salarii (galerie foto+document)

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii