Mall-urile din Constanța Istoria, proprietarii și evoluția financiară a City Park, VIVO! și Tomis Mall. Cum s-a mutat viața comercială a orașului

Timp de zeci de ani, centrul Constanței a fost locul unde oamenii mergeau pentru cumpărături, întâlniri și plimbări. Străzile Tomis și Ștefan cel Mare erau pline de magazine, vitrine luminate, librării, cinematografe și cofetării. Astăzi, o parte importantă din această energie s-a mutat în altă parte: în mall-uri.

În mai puțin de două decenii, centrele comerciale moderne au schimbat complet felul în care constănțenii cumpără, se întâlnesc și își petrec timpul liber.

Mall-ul nu mai este doar un magazin mare. A devenit un nou tip de centru urban.
 
 

 
De la „mergem în centru” la „mergem la mall”

Pentru generațiile mai vechi, expresia „mergem în centru” avea un înțeles clar.

Însemna o plimbare pe principalele bulevarde, intrarea într-un magazin cunoscut, o oprire la o cofetărie sau o vizită la librărie. Centrul orașului era locul unde se întâmplau cele mai multe lucruri. După anii 2000, această obișnuință a început să se schimbe.


Oamenii au început să spună tot mai des: „Mergem la mall”. Această schimbare de limbaj arată o schimbare mai profundă: centrul comercial al orașului nu mai era neapărat o stradă, ci un spațiu închis, modern, cu multe servicii reunite într-un singur loc.


 
Apariția mall-urilor și noua hartă a cumpărăturilor

În Constanța, apariția marilor centre comerciale a schimbat echilibrul dintre centru și periferie. Mall-urile au fost construite în zone cu teren disponibil, acces rutier și posibilități mari de parcare.


Acestea au atras: magazine internaționale; restaurante; cinematografe moderne; servicii; spații de divertisment.

Pentru cumpărători, avantajul era evident: puteau rezolva mai multe lucruri într-un singur loc. O familie putea merge la cumpărături, lua masa, vedea un film și petrece câteva ore fără să se deplaseze în mai multe zone ale orașului.


 
Mall-ul nu mai este doar despre cumpărături

Una dintre cele mai mari schimbări este că oamenii nu mai merg la mall doar pentru produse.În trecut, magazinul avea un scop clar: intrai, cumpărai, plecai. Mallul funcționează diferit. Este loc de întâlnire;spațiu de promenadă;loc de socializare;destinație pentru familii;alternativă pentru timpul liber.

Pentru mulți adolescenți și tineri, mallul a devenit echivalentul „centrului” de altădată.Acolo se întâlnesc cu prietenii, acolo merg după școală sau în weekend.


 
Ce s-a întâmplat cu magazinele din centru?

Succesul mall-urilor a avut efecte directe asupra comerțului tradițional. Magazinele de pe arterele centrale au început să piardă o parte din clienți.
Unele branduri s-au mutat în centre comerciale. Altele au dispărut. Străzi care odinioară erau pline de vitrine au început să aibă spații goale sau afaceri cu alt profil.

Problema nu este doar a Constanței. Multe orașe europene au trecut prin aceeași transformare: comerțul s-a mutat din stradă în spații comerciale controlate.


Centrul vechi versus mall

Cele două modele oferă experiențe diferite. Centrul orașului oferă clădiri istorice;atmosferă; plimbare în aer liber; legătura cu identitatea orașului; afaceri locale.

Mallul oferă confort; temperatură controlată; parcare; varietate de magazine; siguranță; program lung. Problema orașelor moderne este găsirea unui echilibru între cele două. Un oraș sănătos are nevoie și de centre comerciale moderne, și de străzi centrale vii.

 
Mall-urile și schimbarea cartierelor

Apariția centrelor comerciale a schimbat și modul în care oamenii se raportează la distanțe.În trecut, cumpărăturile se făceau mai ales aproape de casă sau în centru.Astăzi, oamenii traversează orașul pentru o destinație comercială. Mașina a devenit un element important.

Parcarea este una dintre marile atracții ale mall-urilor.

Pentru locuitorii din cartierele de periferie, un mall apropiat poate însemna acces mai rapid la servicii decât deplasarea spre centrul orașului.


 
Cine preferă mall-ul?

Publicul mallurilor este foarte variat.Familiile apreciază faptul că pot combina cumpărăturile cu activități pentru copii.Tinerii îl folosesc ca loc de întâlnire. Cumpărătorii ocupați apreciază faptul că găsesc multe magazine într-un singur loc.

Turiștii caută adesea spații cunoscute și ușor accesibile. În același timp, există și oameni care preferă în continuare comerțul tradițional, piețele și magazinele mici.



Mall-urile în extrasezon – noul refugiu al orașului

Pentru Constanța există un aspect special: sezonul turistic. Vara, orașul are multe alternative de petrecere a timpului liber. În lunile reci, mallurile devin unele dintre puținele spații unde oamenii pot ieși la plimbare, pot lua masa sau pot petrece câteva ore într-un spațiu confortabil. Astfel, centrele comerciale au ajuns să joace și un rol social.
 
 
Ce pierde orașul când comerțul se mută în interior?

Dezvoltarea mall-urilor a adus multe avantaje, dar a ridicat și întrebări. Când oamenii nu mai circulă prin centrul vechi, străzile comerciale își pierd din energie.Un oraș nu este construit doar din clădiri, ci și din oameni care merg pe străzi, intră în magazine și folosesc spațiile publice.

Dacă centrul rămâne gol, orașul pierde o parte din viața sa.



Viitorul: concurență sau echilibru?

Mall-urile nu vor dispărea. Ele au devenit parte din viața orașului. Dar nici centrul tradițional nu poate fi înlocuit complet. Viitorul comerțului constănțean probabil nu va aparține exclusiv nici mallurilor, nici magazinelor clasice.

Orașul are nevoie de ambele:centre comerciale moderne pentru comoditate; străzi comerciale vii pentru identitate.
 
 
 
Noul centru al Constanței?

Mall-urile au devenit, fără îndoială, unele dintre cele mai importante puncte de întâlnire ale orașului.

Acolo se cumpără, se mănâncă, se socializează și se petrece timpul liber. Dar întrebarea rămâne: un mall poate înlocui cu adevărat centrul unui oraș?

Pentru o generație întreagă, răspunsul este probabil da.

Pentru cei care își amintesc Constanța de altădată, centrul adevărat va rămâne acolo unde oamenii mergeau la plimbare, nu doar la cumpărături. Iar povestea comerțului constănțean continuă între două lumi: orașul străzii și orașul din interiorul mallului.
 


Mall-urile din Constanța: istoria, proprietarii și evoluția financiară a City Park, VIVO! și Tomis Mall
 
Astăzi, City Park Mall, VIVO! Constanța și Tomis Mall reprezintă trei modele diferite de dezvoltare: unul construit pe terenurile fostului Tomis SA, unul dezvoltat la periferia orașului și unul care încearcă să se reinventeze în inima Constanței.

Dincolo de magazine și spațiile de divertisment, fiecare dintre aceste proiecte are o istorie proprie, o structură de acționariat și o evoluție financiară diferită. Datele financiare arată cum investițiile de sute de milioane de lei, perioadele de îndatorare, profiturile sau pierderile au modelat dezvoltarea celor mai importante centre comerciale ale Constanței. În același timp, povestea lor este strâns legată de transformarea comerțului local, de dispariția magazinelor tradiționale din centrul orașului și de schimbarea modului în care constănțenii aleg să își petreacă timpul liber.
 

 City Park Constanța SRL (2005) București – fostă Everest Investiții și Consultanță  SRL -  Mall-ul din retrocedări
 
Firma City Park Constanța SRL din București , a fost înființată la data de 14.02.2005. Are ca obiect principal de activitate codul CAEN 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.

Cifra de afaceri raportată de City Park Constanța SRL în 2025 a fost de 36.383.117 lei, cu un profit de 11.319.118 lei. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 1,77%.

Acționari sunt  Nepi Four Real Estate Solutions SRL și  Nepi Bucharest Two SRL.

Administratori sunt  Barbu Costin – Marius și Iacob Cătălin-Mihai.

NEPI Bucharest Two SRL  are următoarele participații raportate: Iris Titan Shopping Center SRL -acționar,  Deva Shopping City SRL - acționar, Brașov Shopping City SRL- acționar,  Vulcan Value Centre SRL- acționar,  NEPI Ten Development Solutions SRL -acționar,  Galați Shopping City SRL- acționar, Târgu Jiu Development SRL- acționar,  Râmnicu Valcea Shopping City SRL- acționar, Vulcan Residential Park SRL- acționar.   

Iacob Catalin-Mihai este asociat unic și administrator al societății ICM Technical Maintenance SRL din Vaslui, unde deține o participație de 100%.

În paralel, acesta figurează în calitate de administrator în mai multe societăți cu sediul în București, implicate în dezvoltarea și administrarea unor proiecte comerciale. Printre companiile în care are rol de administrator se numără Brăila Promenada Mall SRL, NEPI Bucharest One SRL, Brașov Shopping City SRL, NEPI Ten Development Solutions SRL, Galați Shopping City SRL, Constanța Shopping City SRL, Shopping City Piatra Neamț SRL și NEPI Twenty-Three Investment Solutions SRL.

Barbu Costin-Marius deține participații în mai multe societăți, precum și participații minoritare în Investment Together Integralc SRL (3,48%), INVT ENVR SRL (3,04%) și INVT CEEC SRL (2,92%).

Barbu Costin-Marius ocupă funcții de administrator în numeroase companii din București, majoritatea active în domeniul dezvoltării imobiliare, administrării centrelor comerciale și managementului de active. Printre societățile în care figurează ca administrator se numără General Investment SRL, General Building Management SRL, Iris Titan Shopping Center SRL, Deva Shopping City SRL, Promenada Mall București SRL, Sibiu Shopping City 2 SRL, Retail Park Pitești SRL, Brăila Promenada Mall SRL, NRE Sibiu Shopping City SRL, Mega Mall București SRL, NEPI Bucharest One SRL și NEPI Bucharest Two SRL.

De asemenea, acesta figurează ca administrator în mai multe entități asociate unor proiecte comerciale din țară, precum Festival Shopping Center SRL, Ploiesti Shopping City SRL, Brașov Shopping City SRL, Vulcan Value Centre SRL, NEPI Six Development SRL, NEPI Ten Development Solutions SRL, Shopping City Timișoara SRL, Galați Shopping City SRL, Târgu Jiu Development SRL, Severin Shopping Center SRL, Aurora Mall Buzău SRL și Constanța Shopping City SRL.

Lista funcțiilor de administrator include și societăți precum NEPI Four Real Estate Solutions SRL, Satu Mare Shopping City SRL, Shopping City Piatra Neamț SRL, NEPI Seventeen Land Development SRL, Real Estate Asset Management SRL, NEPI Sixteen Real Estate Investment SRL, Râmnicu Vâlcea Shopping City SRL, Târgu Mureș Shopping City SRL, NEPI Twenty-One Investment Estate SRL, NEPI Twenty Real Estate Development SRL, NEPI Twenty-Three Investment Solutions SRL, Expo Real Estate Project SRL.

 

City Park Constanța SRL – evoluție financiară 2008-2025. De la pierderi la profit

City Park Constanța SRL, companie care operează centrul comercial City Park Mall din Constanța, a înregistrat în perioada 2008-2025 o evoluție financiară marcată de pierderi importante în primii ani de activitate, datorii ridicate asociate dezvoltării proiectului, urmate de o revenire a profitabilității și de reducerea constantă a gradului de îndatorare.

În anul 2008, societatea a raportat o cifră de afaceri de 25,65 milioane lei, însă a înregistrat o pierdere netă de 67,12 milioane lei, iar datoriile ajungeau la 285,07 milioane lei. În următorii ani, compania a continuat să raporteze rezultate negative, cu pierderi de 6,09 milioane lei în 2009 și 44,89 milioane lei în 2010, în timp ce nivelul datoriilor s-a menținut la valori ridicate, depășind constant pragul de 275 milioane lei.
Prima revenire financiară importantă s-a înregistrat în 2012, când City Park Constanța SRL a raportat un profit net de 21,49 milioane lei, la o cifră de afaceri de 40,31 milioane lei. Evoluția pozitivă a continuat în 2013, când profitul net a ajuns la 67,96 milioane lei, iar datoriile au scăzut la 167,59 milioane lei.

În perioada 2014-2020, compania a avut o evoluție fluctuantă, alternând ani cu profit și pierdere. Cifra de afaceri s-a menținut în intervalul aproximativ 30-47 milioane lei, iar datoriile au continuat să scadă gradual, de la 149,65 milioane lei în 2014 la 125,43 milioane lei în 2019. Anul 2020 a adus o reducere a activității economice, pe fondul restricțiilor generate de pandemia de COVID-19, cifra de afaceri ajungând la 26,79 milioane lei, iar pierderea netă la 4,66 milioane lei.

Din anul 2021, societatea a revenit pe o traiectorie pozitivă, înregistrând profituri constante:

• 2021: cifră de afaceri de 33,75 milioane lei și profit net de 13,11 milioane lei;
• 2022: cifră de afaceri de 34,62 milioane lei și profit net de 11,88 milioane lei;
• 2023: cifră de afaceri de 35,15 milioane lei și profit net de 10,55 milioane lei;
• 2024: cifră de afaceri de 35,74 milioane lei și profit net de 12,24 milioane lei.

Pentru anul 2025, City Park Constanța SRL a raportat o cifră de afaceri de 36,38 milioane lei, un profit net de 11,31 milioane lei și datorii de 34,70 milioane lei.

Comparativ cu anul 2008, compania a redus semnificativ nivelul datoriilor, de la peste 285 milioane lei la aproximativ 34,7 milioane lei în 2025, în timp ce profitabilitatea a devenit constantă în ultimii ani.
 

Evoluție comparativă 2008 – 2025:

• Cifra de afaceri: 25,65 milioane lei → 36,38 milioane lei
• Rezultat net: pierdere de 67,12 milioane lei → profit de 11,31 milioane lei
• Datorii: 285,07 milioane lei → 34,70 milioane lei

 
2002 - Pregăteau extinderea finalizată în 2009, la un an de la deschiderea City Park Mall

În perioada aprilie-mai 2002 s-au desfăşurat săpături arheologice de salvare pe o arie însemnată în imediata apropiere a magazinului "Tomis" din Constanţa. Acestea au fost impuse de construirea a două noi aripi ale complexului comercial şi au avut loc conform unui contract de eliberare a terenului de sarcina arheologică, încheiat între Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa şi SC "Tomis" SA. Suprafaţa de teren cercetată se află între străzile Ştefan cel Mare, Lahovari, Griviţei şi Mihai Viteazu.

De la început s-a constatat că terenul era puternic afectat de lucrări de canalizare şi electrificare, de fundaţiile unor construcţii moderne, precum şi de un rezervor de apă, situat în apropierea străzii Lahovari. În această situaţie unele dintre complexele funerare erau afectate, astfel că observaţiile din teren au evidenţiat că ele s-au păstrat doar parţial.

Amplasamentul se află în zona necropolei romane şi romano-bizantine (secolele I – IV p. Chr.), situată în afara zidurilor de incintă din ultima fază de existenţă a cetăţii. Cercetările anterioare au adus la lumină vestigii deosebit de importante pentru evoluţia oraşului antic: morminte de inhumaţie în groapă simplă, morminte cu o firidă sau mai multe (2, 4) – longitudinale, laterale - morminte în cistă de piatră, cavouri din cărămidă sau piatră, uneori pictate în interior.

Având în vedere planul viitoarei construcţii, suprafaţa cercetată a fost împărţită în două sectoare: cel dintâi situat de-a lungul străzii Mihai Viteazu, iar cel de-al doilea mărginit de străzile Griviţei şi Lahovari. În total a fost cercetată o arie de 2.808 m2. Fiecare sector a fost împărţit în secţiuni paralele de 3 m lăţime şi orientate astfel: în sectorul I pe direcţia NE – SV, în sectorul II pe direcţia NV – SE.

Din cele 25 de morminte descoperite a fost recuperat un bogat inventar funerar, cuprinzând obiecte din ceramică, sticlă, os şi metal. Menţionăm că o mare parte a pieselor recuperate se prezentau într-o stare de conservare foarte bună.

Din categoria obiectelor din ceramică se remarcă opaiţele, unele cu marca olarului pe fund şi discul decorat cu diverse motive figurate, căniţele cu sau fără toartă, castroanele şi oalele de bucătărie.

Dintre obiectele din sticlă menţionăm vasele de tip clopot, de tip candlestick, un vas miniatural cu o tortiţă, un guttus, unguentarii cu bulb la mijloc.
Printre obiectele personale din M 10 a fost descoperit un pieptene din os cu nituri metalice. Tot din această categorie a obiectelor de uz personal fac parte şi cele două catarame din M 10, un cercel şi un ac de păr, toate din bronz, precum şi un strigilium din fier. În M 15 a fost descoperită o monedă de la jumătatea secolul II p. Chr. De asemeni, la un număr de 3 morminte a fost sesizată existenţa unor cuişoare din fier care placau tălpile unor obiecte de încălţăminte.

Mormintele se încadrează în tipurile cu firidă laterală sau longitudinală, precum şi în categoria de morminte în groapă simplă.

În sectorul II a fost cercetat parţial şi un cuptor pentru materiale de construcţie. Acesta a fost distrus în cea mare parte de lucrările moderne din zonă, dar s-a putut constata, după grosimea arsurii pereţilor săpaţi direct în loess, că a fost folosit o vreme îndelungată. Orientarea complexului era NNE – VSV, cu latura opusă intrării absidată. S-a mai păstrat doar o parte a peretelui de nord-vest. În nivelul de distrugere s-au descoperit câteva fragmente de ţigle, specifice pentru perioada romano-bizantină.


 
Despre Vivo – B-dul Aurel Vlaicu 220

Societatea Tripont Invest SRL (2004) București are punct de lucru la adresa Constanța, Bdul Aurel Vlaicu nr. 220.

Firma Tripont Invest SRL din București  , a fost înființată la data de 30.07.2004. Are ca obiect principal de activitate codul CAEN 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.


Cifra de afaceri raportată de Tripont Invest SRL în 2025 a fost de 83.436.785 lei, cu un profit de 0 lei. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 6,85%. Tripont Invest SRL a raportat 0 angajați în anul 2025.

Acționari sunt Bloczek LTD (Cipru),Immoeast Projekt Despina Holding GMBH( Austria).

Administratori sunt Havelka Zdenek  și Pavel Mechura din Cehia.

Pavel Mechura figurează ca administrator în cadrul unui număr semnificativ de societăți active în principal în sectorul imobiliar, dezvoltare de proiecte comerciale, administrarea clădirilor de birouri și investiții în proprietăți.

Acesta deține mandate de administrator în cadrul unor companii precum Meteo Business Park SRL, Brașov Imobiliara SRL, Real Habitation SRL, SPC Sigma Property Development Company SRL, Adama Adviso SRL, Larius International SRL, Stupul de Albine SRL și Global Trust SRL.

În portofoliul societăților administrate se regăsesc și companii implicate în dezvoltarea și operarea unor proiecte comerciale și imobiliare, precum Retail Development Invest 1 SRL, Polus Transilvania Companie de Investiții SA, Snagov Lake Rezidențial SRL, CPI Property RO SRL, SPC Delta Property Development Company SRL, Javo Imobiliare SRL, Italian-Romanian Industrial Development Enterprise – IRIDE SA, S Immo APM Romania SRL și Cora G.S. SRL.

Pavel Mechura apare, de asemenea, ca administrator al unor societăți din zona dezvoltării de spații comerciale și de birouri, printre care Dual Construct Invest SRL, Societate Dezvoltare Comercial Sudului (SDCS) SRL, Ventilatorul Real Estate SRL, Immofinanz Services Romania SRL, Capri Trade SRL, Smart Office Dorobanți SRL, Berceni Estate SRL și Expo Business Park SRL.

Lista mandatelor de administrare continuă cu societăți precum Immoeast Narbal Project SRL, Eye Shop Târgu Jiu SRL, Victoriei Business Plazza SRL, Norden Maritime SRL, Armonia Center Arad SRL, Flash Consult Invest SRL, Immoeast Iride IV Project SRL, S-Park Offices SRL și Myhive Offices SRL.

Totodată, acesta figurează ca administrator în cadrul unor entități asociate proiectelor imobiliare din București și din țară, precum IE Băneasa Project SRL, FMZ Baia Mare Imobiliara SRL, Immoeast Băneasa Airport Tower SRL, Băneasa 6981 SRL, Stop Shop RO Retail One SRL și Roua Vest SRL.

 Havelka Zdenek figurează ca administrator în numeroase societăți active în domeniul imobiliar, dezvoltării comerciale, administrării clădirilor de birouri și investițiilor în proprietăți.

Acesta deține mandate de administrator în cadrul unor companii precum ES Bucharest Properties SRL, ES Hospitality SRL, Brașov Imobiliara SRL, Larius International SRL, Stupul de Albine SRL, Polus Transilvania Companie de Investiții SA, Global Trust SRL, Retail Development Invest 1 SRL și Snagov Lake Rezidențial SRL.

Portofoliul de administrări include și societăți implicate în dezvoltarea de proiecte imobiliare și gestionarea unor active comerciale, precum RSL Real Estate Development SRL, ES Bucharest Development SRL, S Immo APM Romania SRL, Cora G.S. SRL, CPI Romania SRL, CPI Property RO SRL, Immofinanz Services Romania SRL, Capri Trade SRL, SPC Delta Property Development Company SRL și Javo Imobiliare SRL.

Havelka Zdenek figurează, de asemenea, ca administrator al unor companii asociate dezvoltării de clădiri comerciale și spații de birouri, printre care Dual Construct Invest SRL, Societate Dezvoltare Comercial Sudului (SDCS) SRL, Ventilatorul Real Estate SRL, Smart Office Dorobanți SRL, Expo Business Park SRL, Pro Tower Development SRL, Berceni Estate SRL, Victoriei Business Plazza SRL și MH Bucharest Properties SRL.

Lista societăților administrate continuă cu Immoeast Narbal Project SRL, Eye Shop Târgu Jiu SRL, Armonia Center Arad SRL, Myhive Offices SRL, Norden Maritime SRL, FMZ Baia Mare Imobiliara SRL, Băneasa 6981 SRL, Stop Shop RO Retail One SRL, Flash Consult Invest SRL și Immoeast Iride IV Project SRL.

Totodată, Havelka Zdenek este administrator în cadrul unor entități implicate în proiecte comerciale și imobiliare precum Felicia Shopping Center SRL, Roua Vest SRL, S-Park Offices SRL, IE Băneasa Project SRL, Meteo Business Park SRL, Real Habitation SRL, Immoeast Băneasa Airport Tower SRL, SPC Sigma Property Development Company SRL și Adama Adviso SRL.


 
Tripont Invest SRL – evoluția financiară 2009-2025. Datorii ridicate pe întreaga perioadă

Tripont Invest SRL a înregistrat în perioada analizată o evoluție cu variații semnificative ale rezultatului net, în timp ce nivelul datoriilor a rămas constant ridicat și a crescut gradual în ultimii ani.

În anul 2009, compania a raportat o cifră de afaceri de 0 lei, o pierdere netă de aproximativ 5,5 milioane lei și datorii de peste 221 milioane lei. În perioada 2010-2015, cifra de afaceri a crescut treptat, ajungând la aproximativ 38,1 milioane lei în 2015, însă compania a înregistrat pierderi în fiecare an, cele mai mari rezultate negative fiind consemnate în 2012, cu o pierdere de aproximativ 285,9 milioane lei, și în 2013, cu o pierdere de aproximativ 36 milioane lei.

În 2016, Tripont Invest SRL a raportat o schimbare majoră a rezultatului financiar, obținând un profit net de aproximativ 109,5 milioane lei, la o cifră de afaceri de 45,9 milioane lei. Ulterior, compania a revenit la rezultate fluctuante, alternând perioadele de profit cu pierderi. Astfel, în 2019 a fost înregistrat un profit de aproximativ 12,7 milioane lei, iar în 2021 un profit de aproximativ 25,2 milioane lei.

În ultimii ani analizați, cifra de afaceri a companiei a avut o tendință de creștere, de la 65,4 milioane lei în 2022 la 83,4 milioane lei în 2025. Cu toate acestea, rezultatul net a rămas negativ: pierdere de aproximativ 24,1 milioane lei în 2022, 24,5 milioane lei în 2023, 27,1 milioane lei în 2024 și aproape 30 milioane lei în 2025.

Nivelul datoriilor a crescut constant pe parcursul perioadei analizate. De la aproximativ 221 milioane lei în 2009, acestea au ajuns la peste 773,8 milioane lei în 2025. Cele mai ridicate valori ale datoriilor au fost înregistrate în ultimii ani, compania raportând 732,5 milioane lei în 2023, 750,7 milioane lei în 2024 și 773,8 milioane lei în 2025.


 
Pe 1 iulie 1973, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, se inaugura cu mare fast „Magazinul Universal Tomis“

Pe 1 iulie 1973, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, se inaugura cu mare fast „Magazinul Universal Tomis“, așa cum se numea pe atunci actualul Tomis Mall. O premieră în spațiul dobrogean la începutul anilor 70.
 
A fost printre primele centre comerciale de această mărime din țară. La inaugurare, clădirea avea o suprafață de 12.500 de metri pătrați, imens pentru acele timpuri.
 
Magazinul a fost proiectat cu trei etaje, parter și subsol. La parter, în dreapta pe intrarea dinspre strada Ștefan cel Mare era raionul de bijuterii, iar la subsol alimentara.

Avea să fie și un pol de atracție turistică, fiind primul magazin cu scări  rulante pentru clienți, și vizitatori din Constanța, de altfel singurul până după Revoluție. Dacă, inițial, clădirea avea o suprafață comercială 12.500 metri pătrați, acum are 18,800 metri pătrați.


2002 - Pregăteau extinderea finalizată în 2009, la un an de la deschiderea City Park Mall
 
În perioada aprilie-mai 2002 s-au desfăşurat săpături arheologice de salvare pe o arie însemnată în imediata apropiere a magazinului "Tomis" din Constanţa. Acestea au fost impuse de construirea a două noi aripi ale complexului comercial şi au avut loc conform unui contract de eliberare a terenului de sarcina arheologică, încheiat între Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa şi SC "Tomis" SA. Suprafaţa de teren cercetată se află între străzile Ştefan cel Mare, Lahovari, Griviţei şi Mihai Viteazu.

De la început s-a constatat că terenul era puternic afectat de lucrări de canalizare şi electrificare, de fundaţiile unor construcţii moderne, precum şi de un rezervor de apă, situat în apropierea străzii Lahovari. În această situaţie unele dintre complexele funerare erau afectate, astfel că observaţiile din teren au evidenţiat că ele s-au păstrat doar parţial.

Amplasamentul se află în zona necropolei romane şi romano-bizantine (secolele I – IV p. Chr.), situată în afara zidurilor de incintă din ultima fază de existenţă a cetăţii. Cercetările anterioare au adus la lumină vestigii deosebit de importante pentru evoluţia oraşului antic: morminte de inhumaţie în groapă simplă, morminte cu o firidă sau mai multe (2, 4) – longitudinale, laterale - morminte în cistă de piatră, cavouri din cărămidă sau piatră, uneori pictate în interior.

Având în vedere planul viitoarei construcţii, suprafaţa cercetată a fost împărţită în două sectoare: cel dintâi situat de-a lungul străzii Mihai Viteazu, iar cel de-al doilea mărginit de străzile Griviţei şi Lahovari. În total a fost cercetată o arie de 2.808 m2. Fiecare sector a fost împărţit în secţiuni paralele de 3 m lăţime şi orientate astfel: în sectorul I pe direcţia NE – SV, în sectorul II pe direcţia NV – SE.

Din cele 25 de morminte descoperite a fost recuperat un bogat inventar funerar, cuprinzând obiecte din ceramică, sticlă, os şi metal. Menţionăm că o mare parte a pieselor recuperate se prezentau într-o stare de conservare foarte bună.
Din categoria obiectelor din ceramică se remarcă opaiţele, unele cu marca olarului pe fund şi discul decorat cu diverse motive figurate, căniţele cu sau fără toartă, castroanele şi oalele de bucătărie.

Dintre obiectele din sticlă menţionăm vasele de tip clopot, de tip candlestick, un vas miniatural cu o tortiţă, un guttus, unguentarii cu bulb la mijloc.

Printre obiectele personale din M 10 a fost descoperit un pieptene din os cu nituri metalice. Tot din această categorie a obiectelor de uz personal fac parte şi cele două catarame din M 10, un cercel şi un ac de păr, toate din bronz, precum şi un strigilium din fier. În M 15 a fost descoperită o monedă de la jumătatea secolul II p. Chr. De asemeni, la un număr de 3 morminte a fost sesizată existenţa unor cuişoare din fier care placau tălpile unor obiecte de încălţăminte.

Mormintele se încadrează în tipurile cu firidă laterală sau longitudinală, precum şi în categoria de morminte în groapă simplă.

În sectorul II a fost cercetat parţial şi un cuptor pentru materiale de construcţie. Acesta a fost distrus în cea mare parte de lucrările moderne din zonă, dar s-a putut constata, după grosimea arsurii pereţilor săpaţi direct în loess, că a fost folosit o vreme îndelungată. Orientarea complexului era NNE – VSV, cu latura opusă intrării absidată. S-a mai păstrat doar o parte a peretelui de nord-vest. În nivelul de distrugere s-au descoperit câteva fragmente de ţigle, specifice pentru perioada romano-bizantină.


 
 
Despre Tomis SA

Firma Tomis SA din Constanța, a fost înființată la data de 18.02.1991. Are ca obiect principal de activitate codul CAEN 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.

Cifra de afaceri raportată de Tomis SA în 2025 a fost de 10.006.751 lei, cu un profit de 0 lei. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 8,65%. Tomis SA a raportat un număr de 33 angajați în anul 2025.

Firma are punct de lucru pe Str. Ștefan Cel Mare, Nr. 36-40, Constanţa, Județ Constanța.

Administratori sunt Ispas Gheorghe Victor, Novac Lucian, Zamfir Dumitru.

Acționari sunt Ptelia Company LTD Ciprus(Cipru), PPM Lista Actionari PF, Tomis SA.

Zamfir Dumitru deține funcția de administrator în cadrul societății Seashops SA, companie cu sediul în județul Constanța.

Ispas Gheorghe Victor este implicat în mai multe societăți din domeniul imobiliar și al dezvoltării de proiecte, având roluri de asociat și administrator în companii din București, Constanța și județul Ilfov.

Acesta este asociat unic și administrator al Assets Investment Agency SRL, unde deține integral participația de 100%, precum și asociat unic al Real Estate Energy SRL, cu o participație de 100%. De asemenea, este asociat în Karis Estates Development SRL din Constanța, cu o participație de 50%, și asociat și administrator al Willbrook Real Estate Services SRL, unde deține 50% din părțile sociale.
În calitate de administrator, Ispas Gheorghe Victor figurează în mai multe companii active în zona dezvoltării imobiliare, printre care Tanora Building Development (Dezvoltare Imobiliară) SRL, Willbrook Management SRL, Laposia Development SRL, Trade Winds Development SRL.

Novac Lucian este titular al Novac Lucian Întreprindere Individuală.


 
Tomis SA – evoluție financiară 2008-2025

Societatea Tomis SA a înregistrat în perioada 2008-2025 o evoluție financiară dificilă, caracterizată prin scăderea semnificativă a cifrei de afaceri, pierderi nete constante și menținerea unui nivel ridicat al datoriilor.

Cifra de afaceri a companiei a scăzut de la 23,2 milioane lei în 2008 la aproximativ 10 milioane lei în 2025, cu o reducere de peste 56% față de începutul perioadei analizate. După o diminuare continuă până în 2016, când veniturile au ajuns la aproximativ 7,3 milioane lei, compania a avut o ușoară revenire în anii următori, fără a reveni însă la nivelurile de la începutul intervalului.

Din punct de vedere al rezultatului net, Tomis SA a raportat pierderi în fiecare an analizat. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2011, când rezultatul negativ a ajuns la aproximativ 56,4 milioane lei, și în 2025, când pierderea netă a fost de aproximativ 10 milioane lei. În ultimii ani, compania a continuat să opereze pe pierdere, cu rezultate negative de peste 6 milioane lei anual în perioada 2022-2024.

Nivelul datoriilor s-a menținut ridicat pe întreaga perioadă, variind între aproximativ 131 milioane lei și 166 milioane lei. După un vârf de peste 166 milioane lei în 2017, datoriile au scăzut temporar, însă au revenit la aproape 139 milioane lei în 2025.
 
 
 
 
 
   
Citește și:

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Tomis SA re reunește în ședință pentru numirea auditorului financiar