Fostul șef ANI explică efectele deciziei ÎCCJ Ce pățește Dominic Fritz după verdictul definitiv

Fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a explicat ce efecte va avea hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul în care Dominic Fritz a contestat raportul ANI privind conflictul de interese administrativ.

Analiza vine după ce ÎCCJ a respins recursul formulat de primarul Timișoarei și președintele USR împotriva sentinței Curții de Apel Timișoara, validând astfel raportul ANI prin care s-a constatat că Fritz s-a aflat în conflict de interese, potrivit stiripesurse.ro.

Horia Georgescu susține că, din punctul său de vedere, cazul este unul „clasic” de conflict de interese și „nu suportă altă interpretare juridică”.

„Conflict de interese administrativ, nu incompatibilitate”

Fostul șef ANI amintește că, în cazul lui Dominic Fritz, nu este vorba despre incompatibilitate, ci despre conflict de interese administrativ. Distincția este importantă, pentru că efectele juridice pot fi diferite, mai ales în privința mandatului actual de primar.

Potrivit lui Horia Georgescu, odată cu respingerea recursului de către ÎCCJ, constatarea ANI devine definitivă. De aici pot decurge mai multe consecințe: interdicția de a ocupa funcții publice eligibile timp de 3 ani, diminuarea indemnizației și, posibil, încetarea mandatului de primar.

Interdicție de 3 ani pentru funcții eligibile

Prima consecință indicată de Horia Georgescu este interdicția de 3 ani de a ocupa funcții publice eligibile.
El arată că această interdicție nu s-ar limita doar la funcția de primar, ci ar viza și alte funcții alese: consilier local, consilier județean, președinte de consiliu județean, deputat sau senator.

Fostul șef ANI invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia expresia „aceeași funcție” din Legea nr. 176/2010 trebuie interpretată ca referindu-se la toate funcțiile eligibile prevăzute de lege, nu doar la funcția concretă deținută la momentul constatării conflictului de interese.

Sancțiune financiară: 10% din indemnizație

O altă consecință indicată de Horia Georgescu este diminuarea indemnizației cu 10% pentru o perioadă de maximum 6 luni.

Aceasta este sancțiunea disciplinară prevăzută de Codul administrativ pentru încălcarea regimului conflictului de interese de către un ales local. Raportul definitiv se comunică prefectului, iar sancțiunea poate fi aplicată în cel mult 6 luni.

Își pierde sau nu Fritz mandatul de primar?

Cea mai sensibilă miză rămâne mandatul actual de primar al Timișoarei. Horia Georgescu arată că aici există două interpretări juridice.
Prima interpretare pleacă de la Codul administrativ, care prevede încetarea mandatului primarului în cazul unei stări de incompatibilitate, fără să enumere expres și conflictul de interese. Pe această linie, confirmarea raportului ANI nu ar duce automat la pierderea mandatului, ci la sancțiunea financiară și la interdicția de 3 ani, care ar începe după încetarea mandatului.


Fostul șef ANI dă ca exemplu un caz recent din Caraș-Severin, unde prefectura a sancționat un primar cu diminuarea indemnizației după confirmarea definitivă a unui conflict de interese administrativ, fără a constata încetarea mandatului.

A doua interpretare, arată Georgescu, este cea preluată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul lui Dominic Fritz. Potrivit acesteia, în cazul aleșilor locali cu raport definitiv de incompatibilitate sau conflict de interese, mandatul ar înceta de drept, prin ordin al prefectului.

„În cazul concret Fritz, riscul pierderii mandatului este ridicat, mai ales dacă motivarea ÎCCJ confirmă explicit și această interpretare”, susține Horia Georgescu.

Ordinul prefectului ar putea fi atacat în instanță

Dacă prefectul ar emite un ordin de încetare a mandatului, acesta ar putea fi contestat în contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
Potrivit fostului șef ANI, instanța ar trebui să soluționeze cauza în 30 de zile, iar hotărârea primei instanțe ar fi definitivă.

Efecte asupra actului administrativ vizat

Horia Georgescu mai arată că actul administrativ aflat în legătură directă cu situația de conflict de interese poate fi declarat lovit de nulitate absolută.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că, prin simpla hotărâre a ÎCCJ, întregul PUZ sau toate actele urbanistice ar fi automat desființate. Pentru acest efect este necesară o procedură judiciară separată, în care instanța poate dispune inclusiv revenirea la situația anterioară.

Nu este o condamnare penală

Fostul șef ANI precizează și că hotărârea administrativă nu produce efecte penale. Dominic Fritz nu este condamnat penal prin această decizie, iar o eventuală răspundere penală ar presupune o cauză separată și dovedirea tuturor elementelor unei infracțiuni.


De asemenea, interdicția prevăzută de Legea nr. 176/2010 nu înlătură automat o funcție internă de partid.

În concluzia analizei sale, Horia Georgescu afirmă că interdicția electorală de 3 ani este „clară și fără echivoc”, sancțiunea de 10% este expres prevăzută de Codul administrativ, iar pierderea mandatului actual este „foarte posibilă” în această speță, dar rămâne contestabilă din cauza diferențelor de interpretare dintre textele Codului administrativ.

Facem precizarea că toate persoanele cercetate penal se bucură de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Citește și:
Verdict definitivÎCCJ confirmă conflictul de interese în cazul lui Dominic Fritz