ANR încearcă să recupereze peste 19.000 de lei de la mai mulți angajați. Procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța

 

 
Autoritatea Navală Română a dus procesul cu mai mulți angajați la Curtea de Apel Constanța, după ce pe fond nu a reușit să recupereze de la aceștia sumele reprezentând dobânzile legale penalizatoare și actualizările cu indicile de inflație.
 
Pârâții din prezenta speță sunt: Dumitrache Cosmin Laurențiu, Mezei Alexandru (decedat), Andrei Mihai, Trandafir Răzvan Gabriel, Vladu Ilie, Rosen Dorina Adriana, Dudu Nicolae, Vasilescu Naiden Gabriela Andreea, Mezei Corina, Mezei Mihaăilescu Alexandru și Mezei Alexandra Elena (moștenitorii lui Mezei Alexandru). O parte din acești pârâți au fost directori sau șefi de servicii în cadrul instituției reclamante.
 
Curtea de Apel Constanța a înregistrat cazul pe 6 noiembrie, urmând ca în perioada viitoare să stabilească primul termen de judecată.


 
Acțiune deschisă după auditul Curții de Conturi
 
Procesul intentat de ANR este corelat cu un audit financiar efectuat de Curtea de Conturi a României ce a vizat-o pe reclamantă. Auditul s-a desfășurat în perioada mai – iulie 2022, iar inspectorii au constatat că ANR a efectuat cheltuieli suplimentare reprezentând dobânzi legale penalizatoare și actualizări cu indicele de inflație. Aceste sume au fost plătite salariaților ANR în executarea unor hotărâri judecătorești definitive prin care li se recunoscuseră diferențe salariale (egalizarea salariilor pentru funcții similare, în temeiul Legii nr. 153/2017 și OUG nr. 43/2016).
 
Curtea de Conturi a dispus ca ANR să analizeze și să recupereze aceste sume de la persoanele cu atribuții de conducere, resurse umane și juridic, considerând că abaterea a survenit din cauza nerespectării legislației salarizării și a ineficienței controlului intern.

 
Astfel, Autoritatea Navală Română a deschis procesul la Tribunalul Constanța, unde a cerut inițial:

 
Ulterior, prin precizările din data de 28.08.2024, reclamanta a solicitat majorarea cuantumului de la punctele 1 și 2, respectiv de la 15.970 lei la 16.337 lei și de la 2.525 lei la 2.745 lei.
 
Argumentele părților
 
Pe de o parte, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe constatările Curții de Conturi și pe normele privind răspunderea patrimonială a salariaților, susținând următoarele argumente principale:

 
De partea cealaltă, pârâții și-au construit apărarea astfel:

 
Cu privire la fondul cauzei, ei au arătat că nu ar fi întrunite condițiile răspunderii patrimoniale a salariatului, considerând că nu există fapta ilicită (conducerea a acționat cu bună-credință, încercând să respecte disciplina bugetară și normele legale), nu există vinovăție (cadrul legislativ privind salarizarea a fost extrem de neclar și a necesitat multiple decizii de unificare din partea ÎCCJ) și nu există un prejudiciu cert în patrimoniul ANR (dobânzile și inflația reprezintă o reparație a prejudiciului suferit de salariați prin plata cu întârziere, iar banii au rămas în patrimoniul instituției care i-a putut gestiona).

 
De asemenea, au menționat că însăși măsura dispusă de Curtea de Conturi a fost contestată în instanță.
 
Concluzia Tribunalului Constanța
 
Cu privire la excepții, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată, reținând că aspectele invocate țin de fondul cauzei. Totodată, a admis în parte excepția prescripției extinctive, constatând că pretențiile anterioare datei de 14.11.2020 sunt prescrise, întrucât termenul de 3 ani se calculează de la data plății efective a sumelor către salariați (momentul nașterii pagubei), acțiunea fiind înregistrată la 14.11.2023.
 
În legătură cu fondul cauzei, Tribunalul Constanța a respins restul acțiunii ca neîntemeiată, reținând că în data de 30.04.2024, Curtea de Apel București a emis o sentință civilă prin care măsura Curții de Conturi care obliga ANR să recupereze aceste sume a fost anulată. Decizia a rămas definitivă după pronunțarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 
 
Au mai reținut magistrații că aplicarea Legii nr. 153/2017 a fost deficitară la nivel național și a generat interpretări divergente, fiind necesare numeroase decizii ale ÎCCJ pentru unificarea practicii. Prin urmare, adoptarea de către conducere a unei interpretări restrictive a normelor de salarizare nu constituie o faptă ilicită sau culpabilă, ci o măsură de prudență în gestionarea fondurilor publice.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâţii ....., ca neîntemeiată. Admite în parte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâţii .......... Respinge, ca prescrisă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ......, în contradictoriu cu pârâţii .............., în calitate de moştenitori ai pârâtului ....., în ceea ce prive?te preten?iile având ca obiect recuperarea sumelor achitate cu titlu de dobândă legală ?i actualizarea cu indicele de infla?ie aferente drepturilor salariale, anterior datei de 14.11.2020. Respinge, în rest, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ......., în contradictoriu cu pârâţii ............, în calitate de moştenitori ai pârâtului ........... Obligă reclamanta .............. la plata către pârâtul ..... a sumei de 3570 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Obligă reclamanta....., la plata către pârâţii .......sumei de 1452 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial, precum şi a sumei de 3570 lei, reprezentând onorariu avocaţial. Obligă reclamanta ........., la plata către pârâtul Trandafir ........a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Obligă reclamanta ......., la plata către pârâta ........a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 01.10.2026.
Document: Hotarâre  2377/2026  01.10.2026”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Detalii de ultim moment de la ANR Incident maritim în Marea Neagră. Nava MT MENTOR a rămas în derivă apele Bulgariei, după un accident cu un remorcher