VIDEO. Clădirile istorice ale Constanței, mărturii ale unui oraș cosmopolit, lăsate să se degradeze. Trei imobile care așteaptă să fie salvate

Constanța păstrează în zona centrală și în Peninsula orașului numeroase clădiri care amintesc de perioada în care vechiul port de la Marea Neagră era un important centru comercial și multicultural. Unele dintre acestea au fost construite de negustori înstăriți, familii de comercianți și personalități care au contribuit la dezvoltarea orașului.

Astăzi, însă, o parte dintre imobile se confruntă cu problem serioase de degradare, iar viitorul lor depinde de investiții, intervenții administrative și respectarea obligațiilor legale privind protejarea monumentelor istorice.

Printre clădirile care atrag atenția prin arhitectură și prin poveștile pe care le ascund se numără Casa Alléon, Vila Constantinidi și imobilul istoric de pe strada Cuza Vodă nr. 30-32. Deși au istorii diferite și se află în situații administrative distincte, toate readuc în discuție aceeași problemă: soarta patrimoniului arhitectural al Constanței.

Casa Alléon, monument istoric cu o istorie impresionantă, rămas în așteptarea restaurării

Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din Peninsula Constanței este Casa Alléon, cunoscută și sub denumirea de Casa de Piatră sau Casa Engleză. Imobilul este situat pe strada C.A. Rosetti nr. 7 și este clasat ca monument istoric de categoria A, cu codul CT-II-m-A-02837.

Construită între anii 1882 și 1884, casa este asociată cu Jean Amédée Alléon, un bancher francez de origine evreiască, a cărui familie avea legături cu Constantinopolul. Clădirea reprezintă un exemplu aparte de arhitectură eclectică de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind remarcată prin fațada realizată din blocuri masive de piatră și balconul de colț cu influențe venețiene.


De-a lungul timpului, imobilul a avut mai multe destinații. A funcționat ca sediu pentru o companie de asigurări, cămin de nefamiliști, hotel și chiar spațiu folosit de o instanță de judecată. După Revoluție, clădirea figura în proprietatea statului, prin Primăria Constanța.

Situația juridică a imobilului s-a schimbat în octombrie 2023, când societatea Black Sea Offshore Centre SRL a fost înscrisă în cartea funciară, dobândind dreptul de folosință asupra clădirii.


Ulterior, compania a obținut documente urbanistice pentru restaurarea monumentului istoric, lucrările fiind prevăzute să se încheie la finalul anului 2024.



Deși lucrările au început în luna august 2024, iar în unele camera au fost realizate lucrări de consolidare, termenul nu a fost respectat, iar intervențiile nu au avansat conform planului anunțat.

Cerere de insolvență respinsă de instanță

În februarie 2026, pe rolul instanței a fost înregistrat dosarul nr. 834/118/2026, având ca obiect deschiderea procedurii de insolvență la cererea unui creditor.

În cauză, Black Sea Offshore Centre SRL a avut calitatea de debitor, în timp ce societatea Unic Marketing Plus SRL a figurat în calitate de creditor. Procesul s-a desfășurat la Secția a II-a Civilă a Tribunalului Constanța.
 
Instanța a analizat solicitarea creditorului, iar pronunțarea a fost amânată în repetate rânduri, începând din luna mai 2026. La termenul din 4 august 2026, judecătorii au admis contestația formulată de societatea debitoare și au respins ca nefondată cererea de deschidere a procedurii de insolvență.


Totodată, Tribunalul Constanța a obligat societatea creditoare la plata sumei de 12.300 de lei către Black Sea Offshore Centre SRL, reprezentând cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.În 4 august 2026, Tribunalul Constanța a respins cererea de faliment.



Soluția pe scurt: „Admite contestația formulată de către societatea debitoare BLACK SEA OFFSHORE CENTRE SRL . Respinge ca nefondată, cerere având ca obiect «deschiderea procedurii de insolvență». Obligă creditorul la plata către debitorul BLACK SEA OFFSHORE CENTRE SRL a sumei de 12300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și onorariu avocat. Cu apel, în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii, ce va fi depus la Tribunalul Constanţa Secţia a II-a Civilă. Pronunţată azi, 04.08.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei
Document: Hotarâre  983/2026  04.08.2026”

Despre Black Sea Offshore Centre SRL

Înființată în anul 2018, firma are sediul pe strada Miron Costin, Nr. 45, Constanța și se ocupă de cercetare -dezvoltare în alte științe naturale și inginerie. Neagu Ionuț-Dragoș este asociat unic și administrator.

Potrivit termene.ro, Neagu Ionuț-Dragoș  mai este asociat în Marine & Offshore Consultants SRL, Saga Logistics Management SRL, Rosinav TM SRL, MOC FABRICATION SRL, Chemoil Energy SRL, Solid Mechanics & Environmental Engineering SRL.

În anul 2025, firma a declarat o cifră de afaceri de 2.541.587 lei, 15 salariați și un profit de 471.360 lei.

Monumentul istoric, scos la vânzare pentru 1,5 milioane de euro

În paralel cu problemele legate de restaurarea imobilului, Casa Alléon a fost scoasă la vânzare în vara anului 2026. Potrivit unui anunț imobiliar publicat la începutul lunii iulie, societatea Black Sea Offshore Centre SRL solicita suma de 1,5 milioane de euro pentru clădirea situată pe strada C.A. Rosetti nr. 7.

Conform prezentării imobilului, acesta are o suprafață utilă de aproximativ 1.000 de metri pătrați și este compartimentat în 30 de camere sau birouri, o sală de conferințe și șapte grupuri sanitare.

Anunțul menționa că viitorul cumpărător ar urma să preia și documentația pentru reabilitarea clădirii, precum și branșamentele la apă, canalizare și electricitate. Bijuteria Peninsulei se vinde cu 1,5 milioane de euro: Celebra „Casa de Piatră” (Casa Alleon) din Constanța a fost scoasă la vânzare

Vila Constantinidi, o bijuterie arhitecturală care are nevoie de intervenții urgente

O altă clădire emblematică a Constanței, Vila Constantinidi, situată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 22, se află de ani buni într-o stare avansată de degradare.

Construită în anul 1905, vila este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice cu codul CT-II-m-B-02816 și reprezintă un exemplu valoros de arhitectură eclectică, în care se îmbină elemente neoclasice și Art Nouveau.


Deși imobilul este cunoscut sub numele de Vila Constantinidi, cercetările istorice indică faptul că primul proprietar ar fi fost, de fapt, negustorul Zamfir Laskaridis, și nu Gheorghe Constantinidi, așa cum s-a crezut mult timp.

Unul dintre indiciile care susțin această concluzie este monograma „ZL”, amplasată sub frontonul clădirii. Asocierea cu numele Constantinidi ar proveni, potrivit cercetărilor istorice, din legătura de familie create prin căsătoria unei descendente a lui Laskaridis cu un membru al familiei Constantinidi.

Clădirea a fost concepută initial ca locuință unifamilială și cuprindea parter, vestibule, hol, nouă camere, baie, bucătărie și cameră de serviciu. Fațada sa este una dintre cele mai elaborate din centrul vechi al orașului, cu ferestre arcuite, motive vegetale, elemente decorative din fier forjat și o intrare monumentală. Cupola de deasupra zonei centrale și frontul bogat ornamentat sunt printre detaliile arhitecturale care îi conferă un caracter aparte.

După anul 1936, imobilul a intrat în proprietatea statului, fiind utilizat ulterior pentru activități de învățământ și ca spațiu de birouri al Inspectoratului Școlar Județean Constanța. În timp, clădirea nu a mai beneficiat de lucrările de reabilitare necesare, iar degradarea a devenit tot mai vizibilă. Printre problemele semnalate se numără fisurile, porțiunile desprinse din placajul ceramic, vopseaua deteriorată, elementele metalice afectate de rugină și vegetația crescută necontrolat.

În 2026 au apărut însă noi demersuri pentru salvarea monumentului. În luna mai, documentația pentru lucrările de punere în siguranță a fost analizată de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4, care a dat aviz favorabil intervențiilor propuse. Specialiștii au acceptat lucrări limitate la reparații ale acoperișului și etanșeizarea învelitorii, cu condiția păstrării volumetriei și a aspectului arhitectural al clădirii. În cazul unor eventuale sondaje la fundații, aceștia au recomandat și supraveghere arheologică.

Ulterior, la data de 10 iulie 2026, Primăria Constanța a emis două certificate de urbanism, la solicitarea Inspectoratului Școlar Județean, pentru continuarea demersurilor de consolidare, restaurare și punere în siguranță a vilei.

Imobilul de pe strada Cuza Vodă nr. 30-32, o altă mărturie a degradării patrimoniului

În centrul Constanței, pe strada Cuza Vodă nr. 30-32, se află un ansamblu de două case istorice care ilustrează contrastul dintre patrimoniul arhitectural al orașului și starea în care au ajuns unele dintre clădirile sale vechi. Construite la începutul secolului al XX-lea, cel mai probabil în 1906, cele două imobile sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, cu codul CT-II-a-B-02797, și sunt încadrate în categoria monumentelor de interes local.


Casele au fost ridicate pentru proprietari înstăriți și au o structură specifică locuințelor burgheziei de la începutul secolului trecut cu subsol, parter, etaj și mansardă. Cele două construcții se află în aceeași curte și se remarcă prin arhitectura cu elemente neoclasice și eclectice, ancadramente decorative ale ferestrelor și ornamente de inspirație clasică. Arhitectul care le-a proiectat nu este cunoscut.
 
Situația celor două imobile este însă diferită. Una dintre case, cea dinspre stradă, în care au funcționat în trecut spații comerciale, a beneficiat la un moment dat de lucrări de consolidare și se prezintă într-o stare ceva mai bună.

Cea de-a doua, aflată în interiorul curții, este mult mai degradată. Clădirea din spate avea încă din 2025 fisuri importante, elemente decorative desprinse, porțiuni de tencuială căzute și un balcon care părea să prezinte risc de prăbușire.

Problemele nu sunt recente. În anul 2020, imobilul de pe Cuza Vodă era deja inclus într-un proiect de investiții. Societatea Financiere Black Sea SRL, asociată cu omul de afaceri francez Coyne David Nicolas Joseph Andre, intenționa să transforme clădirea într-un muzeu digital.

Primăria Constanța emisese, la 21 ianuarie 2020, certificatul de urbanism nr. 405 pentru restaurarea, recompartimentarea și schimbarea destinației monumentului istoric, precum și pentru construirea unor corpuri noi, cu regim de înălțime S+P+2E.
Planurile au fost ulterior modificate.


În decembrie 2020, imobilul a fost vândut de Financiere Black Sea SRL către societatea Easydo Digital Technologies care administrator era tot Coyne David Nicolas Joseph Andre potrivit termene.ro. El a solicitat un certificat de urbanism pentru amenajarea unui centru de recreere și distracție. Clădirea monument de pe strada Cuza Vodă din Constanța, transformată în centru de recreere și distracție. Inițial, investitorul dorea să facă un muzeu digital
Proiectul presupunea supraetajarea construcției și adăugarea unui corp nou. Cu toate acestea, intențiile anunțate nu s-au concretizat în lucrări vizibile de restaurare, iar clădirea a continuat să se degradeze.

În prezent nu se cunosc detalii despre proprietarul actual al clădirii.

În 2024 Primăria Constanța a aplicat două amenzi proprietarului pentru nereabilitarea fațadei și pentru lipsa unei plase de protecție.
Nici în vara toamna 2026 situația nu părea să fi cunoscut o schimbare semnificativă.

Potrivit filmărilor făcute în 10 octombrie, ansamblul de pe Cuza Vodă arată ca un monument istoric lăsat în paragină, cu fațade deteriorate și graffiti.

Ce obligații au proprietarii monumentelor istorice și ce amenzi riscă cei care nu le respectă

Protejarea clădirilor clasate ca monumente istorice nu reprezintă doar o responsabilitate morală a proprietarilor, ci și o obligație prevăzută în mod expres de legislația românească. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilește o serie de măsuri pe care proprietarii trebuie să le respecte pentru a preveni degradarea imobilelor și pentru a conserva valoarea lor arhitecturală și istorică.

Potrivit articolului 36 din actul normativ, proprietarii, dar și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, au obligația de a întreține imobilele și de a le utiliza numai cu respectarea regimului special de protecție. Aceștia trebuie să asigure paza, integritatea și protecția clădirilor, inclusiv prin luarea măsurilor necesare pentru prevenirea și stingerea incendiilor.

Totodată, proprietarii sunt obligați să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și întreținere, astfel încât imobilele să nu ajungă într-o stare avansată de degradare.
 
O altă obligație importantă este aceea de a anunța de urgență, în scris, Direcția Județeană pentru Cultură și primarul localității cu privire la orice modificare sau degradare constatată la monumentul istoric. Astfel, autoritățile competente trebuie informate atunci când apar probleme care pot pune în pericol integritatea clădirii.

Lucrările nu pot fi realizate fără avize speciale

Legea impune reguli stricte și în cazul intervențiilor asupra clădirilor cu valoare istorică. Potrivit articolului 23, lucrările de construire, extindere, consolidare, restructurare, conservare sau restaurare, precum și cele care modifică aspectul ori substanța imobilului, pot fi realizate numai în baza avizului emis de Ministerul Culturii sau de serviciile sale deconcentrate.

Mai mult, lucrările de intervenție trebuie executate de specialiști și experți atestați, sub controlul instituțiilor competente. Proprietarii au obligația să respecte condițiile și termenele stabilite prin avizele de specialitate.

Această prevedere este importantă inclusiv în cazul clădirilor asupra cărora proprietarii doresc să efectueze reparații sau modificări aparent minore, deoarece regimul de protecție nu permite intervenții arbitrare asupra elementelor care definesc valoarea istorică a imobilului.

Ce amenzi riscă proprietarii care nu respectă legea?

Nerespectarea obligațiilor legale poate atrage sancțiuni contravenționale, conform articolului 55 din Legea nr. 422/2001.
Astfel, încălcarea obligațiilor care le revin proprietarilor, prevăzute la articolul 36, se sancționează cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei.

În aceeași categorie intră și nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum și a taxelor și tarifelor prevăzute de lege.

De asemenea, executarea unor lucrări asupra unui monument istoric, asupra unui imobil pentru care a fost declanșată procedura de clasare sau într-o zonă protejată, fără obținerea avizelor necesare, poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Sancțiuni similare sunt prevăzute și pentru eliberarea autorizațiilor de construire sau desființare fără avizele instituțiilor competente, precum și pentru neprecizarea obligației de obținere a acestor avize în certificatele de urbanism.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe termene.ro