Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:44 07 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Momente esențiale din istoria „celui mai înalt for științific-cultural al țării”

ro

09 Jun, 2020 00:00 512 Marime text

De-a lungul celor 154 de ani de la înființare, Academia Română a cunoscut numeroase etape ce i-au consolidat poziția de for suprem al intelectualității românești.
În debutul lunii aprilie, rememoram decretul Locotenenței Domnești (1 aprilie 1866), prin care se înființa în București Societatea Literară Română, cu scopul de a stabili ortografia limbii române, de a elabora și publica dicționarul și gramatica limbii române.

După numai un an, având un înalt protector în Principele Carol I, a devenit Societatea Academică Română, cel mai înalt for științific și cultural al țării, după modelul altor societăți savante europene cu tradiție (în special al Academiilor Franceze și Academiei Regale de Științe din Berlin)”, scria, în urmă cu patru ani, președintele de atunci al Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, în Cuvântul înainte al volumului „Academia Română. 1866-2016”.

În același volum, la capitolul „Academia Română în anii regimului totalitar. 1948-1989”, descoperim că astăzi se împlinesc 72 de ani de când, printr-un decret prezidențial, se crea Academia Republicii Populare Române (denumire schimbată, în 1965, în Academia Republicii Socialiste România), având drept obiectiv „promovarea științei și culturii în toate domeniile, în vederea ridicării nivelului material și cultural al poporului”.


„La 12 august, în același an, se aproba Statutul de organizare și funcționare, care menționa în mod expres că „cel mai înalt for științific-cultural al țării” devenea instituție de stat. Președinte avea să fie Traian Săvulescu, (12 august 1948 – 23 decembrie 1959), savant care fusese ales membru corespondent la 27 mai 1932, iar în data de 25 mai 1936 membru titular.


Conform Statutului, Academia a fost împărțită, în urmă cu 72 de ani, în șase secții: a științelor matematice, fizice și chimice, a științelor geologice, geografice și biologice, a științelor tehnice și agricole, a științelor medicale, a științelor istorice, filosofice, economice și juridice, a limbii, literaturii și artelor.
Prin Statutul din 2 iulie 1955, numărul secțiilor a sporit la opt: științe matematice și fizice; științe chimice; științe tehnice; științe biologice și științe agricole; științe geologice și geografice; științe medicale; științe economice, filosofice și juridice; științe istorice, știința limbii, literatură și arte, cu următoarele subsecții: istorie, știința limbii și literaturii, de artă”.
Zece ani mai târziu, pe 3 februarie 1965, numărul secțiilor a fost din nou modificat, ajungând la 12.
Revenind la 1948, trebuie spus că a fost anul în care s-au înființat filiale ale Academiei Române la Iași și Cluj, cărora li s-au alăturat, din 1955, baze de cercetări științifice la Târgu Mureș și Timișoara.


#DobrogeaAcademică


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#DobrogeaAcademică Academia Română a marcat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon după un secol
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii