Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:28 25 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea e frumoasă Clopețelul dobrogean, plantă cunoscută numai în regiunea dobrogeană

ro

05 Sep, 2020 00:00 589 Marime text
  • Clopoțelul dobrogean sau clopoțelul românesc (Campanula romanica) este o plantă endemică în România, cunoscută numai în Dobrogea.
  • Este o specie ameninţată cu dispariţia datorită exploatărilor de carieră, poluării, schimbărilor climatice şi a păşunatului.


A fost descoperită de savantul român Traian Săvulescu în 1916. Face parte din familia campanulacee, ordinul Asterales. Este o plantă perenă. Crește în crăpăturile stâncăriilor calcaroase sau granitice, fiind o plantă saxicolă. Rizomul este îngroșat, multicapitat. Din el cresc tulpini numeroase și dese, înalte de 10-40 cm, drepte sau uneori culcate la bază și apoi ascendente, muchiate, verzi, în partea inferioară pubescente, în partea superioară glabre și ramificate.


Frunze radicale sunt groase, reniform cordate sau subrotund cordate. Frunzele tulpinale inferioare de obicei uscate, liniar lanceolate sau lanceolate, cele tulpinale mijlocii liniare sau liniar lanceolate, iar cele superioare liniare, liniar setiforme, glabre. Pețiolul frunzei scurt, slab păros, scrie Wikipedia.org.


Inflorescență multifloră sau paucifloră. Bobocii florali erecți. Florile sunt erecte, lungi de 8-10 mm, au forma unui clopoțel îngust; au o culoare violet palidă sau albăstruie. Înflorește din iunie până în septembrie. Fructul este o capsulă cilindrică. Este o specie simbol al Dealurilor Dobrogei, protejată prin lege.


Formează tufe cu tulpini numeroase și dese, de aproape un metru în diametru și o înălțime ce variază între 10 și 40 de cm. Floarea are o lungime de 8-10 mm, formă tubulară și culoare palid violet sau albăstruie. Inflorescența este în general multifloră, rar tulpina se termină cu o singură floare. Frunzele bazale sunt curbate în formă de inima; frunzele superioare sunt liniare.

Se dezvoltă pe terenurile stâncoase (fiind un element saxicol), în fisurile stâncilor, acolo unde s-a acumulat puţin sol provenit din praful răscolit de vânt sau pe pietrişurile provenite din dezintegrarea rocilor, informează Romsilva - Parcul Național Munții Măcinului, pe pagina de socializare.

Este o specie ameninţată cu dispariţia datorită exploatărilor de carieră, poluării, schimbărilor climatice şi a paşunatului, fiind protejată prin Directiva Habitate, Convenţia de la Berna, Lista Roşie IUCN, OUG 57/2007 – Anexele 3 şi 4 A, Liste Roşii Naţionale (Dihoru & Dihoru 1994, Oltean & al. 1994).



Sursa foto: Facebook/ Romsilva - Parcul Național Munții Măcinului


Citește și:

104 ani de la moartea poetului plastic al florilor, Ștefan Luchian (video)

Fotoreportaj Rodii înfloriți în Constanța. Cum arată un astfel de arbore mediteranean (galerie foto)




 

Ti-a placut articolul?

Comentarii