Decizie controversată a premierului Ilie Bolojan Dantes Nicolae Bratu revine la conducerea Inspecției Muncii, în pofida trecutului marcat de controverse și rapoarte critice

Premierul Ilie Bolojan a decis readucerea lui Dantes Nicolae Bratu la conducerea Inspecției Muncii, instituție pe care acesta a mai condus-o timp de mai mulți ani și de la șefia căreia a fost îndepărtat în repetate rânduri.

Numirea este una cel puțin controversată în raport cu discursul despre reformarea și profesionalizarea administrației: Bratu a fost vizat în trecut de un raport extrem de critic al Corpului de Control al prim-ministrului, care a constatat inclusiv că primise aviz negativ pentru acces la informații secrete de stat, deși funcția sa figura între cele pentru care era necesar acest acces. În 2023, el a fost suspendat de la conducerea Inspecției Muncii în plin scandal al „azilelor groazei”.

Potrivit deciziei semnate de premier, Dantes Nicolae Bratu, până acum director general al Direcției Generale Audit Public Intern din cadrul Inspecției Muncii, va exercita, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de inspector general de stat al Inspecției Muncii, potrivit stiripesurse.ro.

Practic, Bolojan îl readuce la vârful instituției pe unul dintre cei mai longevivi și, în același timp, controversați șefi din administrația centrală. Bratu lucrează în cadrul Inspecției Muncii din 1999 și a ajuns inspector general de stat în 2011. De atunci, cariera sa a fost marcată de o succesiune neobișnuită de plecări și reveniri la conducerea instituției. În 2019, după o detașare de șase luni la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, el revenea din nou la șefia Inspecției Muncii.

Raport devastator al Corpului de Control: aviz negativ pentru acces la secrete de stat Una dintre cele mai sensibile controverse din cariera lui Dantes Bratu datează din perioada Guvernului Ludovic Orban. În urma unui control privind activitatea Inspecției Muncii în perioada 2017-2019, Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat că instituția și-a exercitat „în mod deficitar” funcția de control și și-a îndeplinit doar parțial unele dintre atribuțiile privind organizarea și verificarea aparatului propriu și a structurilor teritoriale.

Raportul conținea însă o constatare și mai delicată în privința lui Bratu. Potrivit documentului, funcția de inspector general de stat se afla pe lista funcțiilor care necesitau acces la informații clasificate „Secrete de Stat”, nivel „Secret”. Bratu fusese înscris pe lista persoanelor care aveau nevoie de un asemenea acces, însă la 11 aprilie 2012 fusese comunicată o avizare negativă privind accesul său la informații secrete de stat.

Mai mult, Corpul de Control consemna că, până la finalizarea verificărilor, Dantes Bratu nu obținuse autorizația necesară pentru acces la informațiile clasificate, deși funcția pe care o ocupa figura pe lista celor pentru care era necesar acest nivel de acces. Corpul de Control recomanda Ministerului Muncii să analizeze dacă Bratu îndeplinea condițiile pentru ocuparea postului și dacă autorizarea reprezenta o condiție obligatorie pentru funcție.

Este un element care face cu atât mai discutabilă actuala decizie a premierului Ilie Bolojan. Din decizia de numire nu rezultă dacă, între timp, situația lui Bratu în privința accesului la informații clasificate s-a schimbat și dacă acesta deține în prezent autorizația corespunzătoare.

În trecut, Bratu a contestat chiar interpretarea potrivit căreia ar fi fost obligat să dețină un asemenea certificat, susținând că inspectorul general de stat nu lucrează cu secrete de stat, ci cu secrete de serviciu, pentru care avea autorizație.

Corpul de Control a găsit probleme și în managementul Inspecției Muncii Problema accesului la informații clasificate nu era singura critică din raport. Corpul de Control semnala și probleme privind administrarea sistemului REVISAL. Mentenanța acestuia ar fi fost asigurată neunitar de mai multe firme, ceea ce genera riscuri pentru funcționarea sistemului, iar Inspecția Muncii nu achiziționase încă un nou sistem informatic, deși demersul trebuia realizat cu mai bine de doi ani înainte.

Raportul constata și că aproximativ 1.000 de tablete achiziționate cu fonduri europene erau folosite numai de circa un sfert dintre inspectorii de muncă, ceea ce ridica semne de întrebare asupra justificării achiziției. În martie 2020, Guvernul Orban l-a scos pe Bratu de la conducerea efectivă a Inspecției Muncii și l-a detașat pentru șase luni în funcția de inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului. Decizia nr. 179/2020 a fost semnată chiar de Ludovic Orban.

Bratu a susținut atunci că nu fusese „demis”, ci detașat, și a respins criticile privind activitatea sa, invocând calificativele de „foarte bine” primite de-a lungul timpului.

Dantes Bratu, suspendat după scandalul „azilelor groazei” Numele lui Dantes Bratu avea să revină în prim-plan trei ani mai târziu, în vara lui 2023, în plin scandal privind condițiile inumane descoperite în mai multe centre pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități. După controalele declanșate la nivel național, autoritățile au descoperit inclusiv 127 de persoane care lucrau fără forme legale în centrele verificate.

Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a criticat activitatea Inspecției Muncii și a cerut măsuri împotriva conducerii instituției. Ministerul Muncii a anunțat cercetarea disciplinară și suspendarea lui Bratu din funcția de conducere pe durata procedurii. Ministrul Simona Bucura-Oprescu a dispus, de asemenea, un control la Inspecția Muncii și la inspectoratele teritoriale. La acel moment, informațiile guvernamentale indicau inclusiv trecerea lui Bratu pe o poziție inferioară pe perioada cercetării disciplinare. Este relevant însă că Bratu a contestat de-a lungul timpului mai multe măsuri administrative luate împotriva sa, iar în unele cazuri a avut câștig de cauză în instanță.

Bratu a câștigat și procese cu Ministerul Muncii Istoricul trebuie completat și cu deciziile favorabile obținute de Dantes Bratu în justiție. Într-un litigiu privind un ordin prin care Ministerul Muncii îl delegase pentru 60 de zile la Casa Națională de Pensii Publice, Bratu a obținut anularea măsurii.

La 9 februarie 2026, Curtea de Apel Constanța a respins definitiv recursul Ministerului Muncii și a obligat instituția la plata cheltuielilor de judecată. Prin urmare, existența controverselor și a sancțiunilor administrative nu înseamnă că toate acuzațiile sau măsurile luate împotriva lui Bratu au fost validate de instanțe. În iulie 2024, situația sa administrativă era din nou una neobișnuită. Dantes Bratu figura oficial drept „inspector general de stat, gradul II, în cadrul Inspecției Muncii”, însă premierul Marcel Ciolacu l-a detașat pentru cinci luni în funcția de inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului.

Bolojan îl readuce în funcție fără ca vechile semne de întrebare să fi dispărut În acest context, alegerea lui Ilie Bolojan este dificil de prezentat drept o simplă numire tehnică. Premierul readuce la conducerea unei instituții importante pentru controlul pieței muncii un funcționar care a mai ocupat funcția ani la rând, dar care vine cu un trecut administrativ încărcat: raport sever al Corpului de Control, probleme de management semnalate oficial, aviz negativ pentru acces la informații secrete de stat și suspendare în contextul unuia dintre cele mai grave scandaluri sociale din ultimii ani.

Numirea este cu atât mai surprinzătoare cu cât Ilie Bolojan și-a construit discursul public în jurul reformei administrației, responsabilității manageriale și eliminării practicilor prin care aceleași persoane sunt mutate succesiv între funcții de conducere în aparatul de stat. În cazul lui Dantes Bratu se întâmplă exact contrariul, după mai multe detașări, suspendări, reveniri și litigii cu statul, acesta ajunge încă o dată la conducerea Inspecției Muncii, printr-o decizie a premierului.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.