Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:01 12 05 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dosarul e la Curtea de Apel Constanța Bratu Dantes Nicolae a obținut anularea ordinului MMSS prin care a fost delegat de la conducerea Inspecției Muncii la Casa de Pensii

ro

12 May, 2025 17:00 225 Marime text
Bratu Dantes Nicolae. Foto: Facebook Bratu Dantes Nicolae
 
  • Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a făcut recurs în procesul cu Bratu Dantes Nicolae, cel care a ocupat funcția inspector general de stat la Inspecția Muncii București și care, pe fondul litigiului, a obținut la Tribunalul Constanța anularea Ordinului MMSS nr. 907/12.04.2024 emis de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale
  • Acest ordin prevedea că „raportul de serviciu al lui Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat din cadrul Inspecţiei Muncii, a fost modificat prin delegare la Casa Naţională de Pensii Publice - Direcţia Generală Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, începând cu data de 15 aprilie 2024 pentru o perioadă de 60 de zile“
 
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a făcut recurs în procesul cu Bratu Dantes Nicolae, cel care a ocupat funcția inspector general de stat la Inspecția Muncii București și care, pe fondul litigiului, a obținut la Tribunalul Constanța anularea Ordinului MMSS nr. 907/12.04.2024 emis de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale.
 
Acest ordin prevedea că „raportul de serviciu al lui Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat din cadrul Inspecţiei Muncii, a fost modificat prin delegare la Casa Naţională de Pensii Publice - Direcţia Generală Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, începând cu data de 15 aprilie 2024 pentru o perioadă de 60 de zile“.
 
Mai jos redăm minuta Tribunalului din data de 28 februarie 2025:
„Soluția pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Bratu Danteş Nicolae în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Anulează ordinul Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 907/12.04.2024 privind delegarea reclamantului începând cu data de 15.04.2023 la Casa Naţională de Pensii Publice – Direcţia Generală Accidente de Muncă şi Boli Profesionale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată provocate, în sumă totală de 6.545 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 28.02.2025.
Document: Hotarâre  301/2025  28.02.2025”
 
În urma recursului, cazul a ajuns în atenția Curții de Apel Constanța, care este așteptată să dea un termen.


 
Mai jos redăm mai multe detalii din acest litigiu, conform hotărârii nr. 301/28.02.2025, publicată în ReJust.
 
Bratu Dantes Nicolae și cariera sa în domeniul inspecției muncii

 
„În fapt, reclamantul a arătat că, începând cu data de 25.08.2011, în baza Ordinului nr. 2000/25.08.2011 emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ocupă funcţia publica de conducere specifică de ######### ####### de Stat al Inspecţiei Muncii, funcţie ocupată in urma promovării concursului si nicidecum în urma unei numiri. Anterior anului 2011, a ocupat, încă din anul 1999, funcţii de execuţie în cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Munca şi, implicit, în cadrul Inspecţiei Muncii, parcurgând fiecare etapă şi treapta de formare profesională, cu dedicare şi efort susţinut, având o cariera de funcţionar public impecabilă. In întreaga activitate profesionala, atât in funcţiile de execuţie cât şi în funcţia de conducere de ######### ####### de Stat al Inspecţiei Muncii, reclamantul a avut calificative profesionale foarte bune, evaluările profesionale dovedind fără tăgadă aceasta stare de fapt.”
 
Acuză că situația de față este cauzată de jocuri politice
 
„Reclamantul a arătat că, pe fondul unui scandal mediatic ce a avut ca scop satisfacerea unor interese politice ale celor două partide aflate la guvernare PNL şi PSD, respectiv "scandalul azilelor", atât reclamantul cat si Inspecţia Muncii (instituie apolitica) au fost şi sunt victime colaterale ale jocurilor politice, aşa cum de altfel afirma public domnul prim-ministru ###### #######, reclamantul solicitând instanţei să ia în considerare recentele şi importantele declaraţii publice ale domnului prim-ministru ###### #######, având în vedere că cercetarea disciplinară a reclamantului, cele 3 (trei) mutări temporare din funcţie, cele 2 sancţionări disciplinare (prin prezenta acţiune fiind contestata cea de a doua sancţiune disciplinară, restul făcând obiectul altor dosare), delegarea reclamantului la #### Naţională de Pensii Publice, dispuse in perioada 13.09.2023 - 12.04.2024 (în total 8 Ordine emise de Ministerul Muncii condus de un membru PSD, au fost determinate de declaraţiile publice ale dlui prim-ministru ###### ####### din 20 iulie 2023 şi, implicit, de solicitările exprese ale acestuia de a-l suspenda din funcţie şi chiar de a desfiinţa Inspecţia Muncii, aşa cum se poate observa în articolele de presă de notorietate publică de la acea data.”
 
Emiterea Ordinului nr. 907/12.04.2024
 

„La data de 08.04.2024, se finalizează a doua cercetare disciplinara, iar ####### de Disciplina la solicitarea si presiunea exercitate de la conducerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, reţinând şi prima sancţiune disciplinară de mustrare scrisa dată prin Ordinul nr. 53/15.01.2024, propune sancţionarea disciplinară a reclamantului cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o durata de 1 lună.
 
Prevalându-se de propunerea făcută de comisia de disciplina, se emite de către Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale Ordinul nr. 905/12.04.2024 - contestat pe fond prin prezenta cerere de chemare în judecată.
 
##### în vedere că, prin finalizarea cercetării disciplinare, Ordinul nr. 55/15.01.2024 de mutare temporara din funcţia de ######### ####### de Stat al Inspecţiei Muncii, pe durata cercetării disciplinare, îşi înceta aplicabilitatea, a fost emis Ordinul nr. 906/12.04.2024 prin care subsemnatul îmi reluam funcţia de ######### ####### de Stat al Inspecţiei Muncii, acest act fiind pur formal, întrucât, în aceeaşi zi, se emite ordinul de delegare a mea la #### Naţională de Pensii Publice.
 
Aşadar, pentru a fi urmată strategia de înlăturare a reclamantului de la conducerea Inspecţiei Muncii, in aceeaşi zi, 12.04.2024, se emite Ordinul nr. 907/12.04.2024, prin care subsemnatul sunt delegat timp de 2 (două) luni, sa exercit atribuţii necunoscute (acestea nefiind specificate în actul administrativ) la solicitarea si propunerea d-nei ######## al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, la #### Naţională de Pensii Publice.
 
Începând cu data de 12.04.2024, Inspecţia Muncii este lăsată fară conducere, persoana desemnată să îndeplinească, prin delegare, atribuţiile subsemnatului, neavând capacitatea şi implicit funcţia care sa o îndreptăţească sa preia, prin delegare, atribuţiile Inspectorului ####### de Stat.
 
Reclamantul a arătat că este supus unor acte de hărţuire în formă continuată, a unor proceduri de cercetare declanşate şi continuate prin abuz de putere, pentru construirea artificială a unor situaţii ce urmăresc (probabil) atât înlăturarea reclamantului din funcţia de ######### ####### de Stat al Inspecţiei Muncii cât şi desfiinţarea Inspecţiei Muncii.
 
Ca motive de nelegalitate, reclamantul a făcut referire la nemotivarea Ordinului nr. 907/12.04.2024 şi a Ordinului nr. 916/15.04.2024 emise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; nerespectarea dispoziţiilor art.504 C Adm precum şi la faptul că actele administrative contestate nu prevăd atribuţiile dispuse de ministrul Muncii, astfel încât să poată fi avută în vederea atribuţia prevăzută la lit. C, pct.48 din fişa postului nr. 1/2023.
 
Există o serioasa îndoială în privinţa legalităţii acestui act administrativ, având în vedere că actul nu este motivat, nefiind indicate în mod concret motivele care să permită verificarea efectivă a raţionamentului entităţii publice emitente.
 
Reclamantul a arătat că delegarea nu poate echivala cu o modificare a atribuțiilor, ci doar a locului în care acestea se desfășoară, instituția publica rămânând aceeași, în cazul meu instituţia publica fiind Inspecţia Muncii.
 
#### de cele menționate, se va putea constata ca reclamantul nu poate fi delegat la #### Naţională de Pensii Publice, aceasta fiind o instituie publică distinctă de Inspecţia Muncii.
 
A arătat reclamantul că ordinele contestate, prin care îi sunt delegate atribuţii ce pot fi realizate exclusiv în cadrul Inspecţiei Muncii - instituţie publica diferită de #### Naţională de Pensii Publice, echivalează, în fapt, cu o modificare a naturii atribuţiilor reclamantului, fapt ce contravine dispoziţiilor legale.”
 
Cum s-a apărat pârâtul
 
„Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale a formulat întâmpinare prin care, apreciind că solicitările reclamantului sunt lipsite de temei legal, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
 
Pârâtul a considerat că, actul administrativ contestat conține o descriere succintă a stării de fapt ce a determinat emiterea acestuia, aşa cum este necesar să existe în cuprinsul oricărui act administrativ, fiind indicate dispozițiile legale corespunzătoare pe care s-a întemeiat decizia instituţiei emitente.
 
Potrivit fisei postului atribuțiile inspectorului general de stat al Inspecție Muncii, atribuțiile acestuia sunt exercitate pe perioada cât acesta este delegat în condițiile art. 504 de către cei doi inspectori generali de stat adjuncții ai Inspecţiei Muncii, fisa postului cuprinzând limitele delegării.
 
Prin urmare, criticile reclamantului de nelegalitate ale acestui ordin sunt neîntemeiate, întrucât acesta a fost emis în baza dispozițiilor legale mai sus amintite.
 
Pârâtul a apreciat că aceste aspecte sunt neîntemeiate pentru că reclamantul nu a depus nicio probă în sprijinul celor susţinute, nu-şi pierde, prin delegare, calitatea de inspector general de stat, ocupa aceasi funcţie, beneficiind de toate drepturile conferite de această funcţie, inclusiv de toate drepturile salariate pentru funcţia deţinută.”
 
Ce a reținut Tribunalul
 
„În speță, Tribunalul reține că Ordinul nr. 907/12.04.2024 nu conține o motivare explicită care să justifice necesitatea delegării reclamantului, nefiind indicat interesul public concret care ar fi impus această măsură. De asemenea, nu a fost respectată procedura de informare prealabilă a reclamantului, acesta fiind pus în fața unui fapt împlinit, ceea ce contravine obligației de transparență decizională.
 
Tribunalul constată că, anterior acestei delegări, reclamantul a fost supus mai multor măsuri succesive de mutare temporară și sancționare disciplinară, care au fost contestate în instanță. Aceste aspecte relevă o practică administrativă menită să-l împiedice pe reclamant să își exercite atribuțiile în calitatea sa de ######### ####### de Stat al Inspecției Muncii, ceea ce echivalează cu un abuz de putere.
 
În plus, măsura dispusă a avut un caracter abuziv, fiind aparent parte dintr-un demers sistematic de înlăturare a reclamantului din funcție.
 
În consecință, Tribunalul va admite cererea de chemare în judecată și va dispune anularea Ordinului nr. 907/12.04.2024, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.”
 
Bratu Dantes Nicolae – CV-ul, averea și interesele
 
Potrivit CV-ului, Bratu Dantes Nicolae este de profesie inginer specialist în petrol și gaze, economist și jurist.
 
Până să lucreze la Inspecția Muncii București, el a fost în perioada 1988-1994 inginer petrol și gaze la SC Foserco SRL și șef serviciu la aceeași firmă între anii 1994-1999.
 
În ceea ce privește educația și formarea, Bratu Dantes Nicolae a absolvit în 1988 Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti - Facultatea de Foraj Sonde şi Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi Gaze. În 1999 a finalizat studiile la Academia de Studii Economice – Facultatea de Management. În anul 2004 a terminat și cursurile la Universitatea HYPERION Bucureşti - Facultatea de Drept. Un an mai târziu devine absolvent al programului de master în Managementul securităţii muncii şi al relaţiilor de muncă. În feburarie 2007 obținea titlul de Doctor în Știinţe Inginereşti.
 
De asemenea, în 2006, Bratu Dantes Nicolae s-a specializat în Spania, urmând cursul ergonomie profesională la MAPFRE.
 
Conform declarației de avere pe care a completat-o la 6 iunie 2024, Bratu Dantes Nicolae deține trei terenuri intravilane, din care două le-a cumpărat în 1997 și 2015 și unul pe care l-a moștenit în 2014.
 
În anul 2000 a dobândit un apartament, în 2010 și-a ridicat o casă, iar în 2015 și-a cumpărat încă o casă.
 
În garajul său se află un Land Rover cumpărat în leasing, fabricat în 2009 și un Mercedes fabricat în 2017.
 
De la Inspecția Muncii București, el a menționat un salariu egal cu 117.240 lei. Totodată, de la Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii a obținut 12.408 lei sub forma drepturilor de autor și tot de aici a mai acumulat 175 de lei ca remunerație pentru comisie concurs. Soția Bratu Carmen, angajată la OMV Petrom a avut un venit de 125.670 lei.
 
În declarația de interese, Bratu Dantes Nicolae nu a făcut precizări.
 
Sursă text: Portal Just și ReJust
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
În secțiunea „Document”, puteți consulta CV-ul și cele două declarații ale lui Bratu Danteș Nicolae.
 
Citește și:
Dantes Nicolae Bratu, șeful Inspecției Muncii, contestă la Constanța ordinul prin care a fost delegat la Casa de Pensii! Răspunsul Tribunalului (MINUTA+MOTIVARE)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii