Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:29 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

E timpul să îi ascultăm pe părinţi! - un studiu al GlaxoSmithKline (GSK) România despre impactul otitei medii asupra copiilor, precum şi efectele asupra părinţilor

ro

29 May, 2012 21:29 781 Marime text

 Studiul arată că impactul infecţiei urechii medii (otita medie) asupra copiilor şi a familiei este subestimat de părinţi şi că aceştia au nevoie de mai multă informare pentru a înţelege cum poate fi boala prevenită;

 Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizarea în vederea prevenirii bolilor invazive, a otitei acute medii şi a pneumoniei (aprobarea diferă de la ţară la ţară, în funcţie de opinia agenţiilor de autorizare).

Otita medie este, după pneumonie, boala copilăriei care îi îngrijorează cel mai mult pe părinţii din România, însă mijloacele de prevenţie moderne şi efectele lor sunt foarte puţin cunoscute şi utilizate, rezultă dintr-un studiu al companiei GlaxoSmithKline (GSK) România, realizat de compania de cercetare de piaţă ISRA Center.

Astfel, cea mai mare parte a mamelor intervievate au considerat durerea ca fiind cel mai grav aspect al acestei boli frecvent întâlnită la copiii de până în 3 ani, aceasta fiind urmată de febră şi probleme cu somnul. Otita - sau infecţia urechii medii - provoacă durere şi suferinţă copiilor şi poate duce chiar la complicaţii grave, precum afectare auzului.

Majoritatea mamelor ai căror copii au avut otită au recunoscut că boala are un impact emoţional puternic pentru întreaga familie din cauza suferinţei copilului. În plus, aproape jumătate dintre mame (45%) au spus că cel mic a trebuit să lipsească de la grădiniţă, iar pentru aproape jumătate dintre aceşti părinţi absenţa copilului de la grădiniţă a însemnat că au fost nevoiţi să-şi ia ei înşişi liber de la serviciu, consecinţele absenţei de la locul de muncă fiind traduse în final printr-un câştig financiar mai mic la nivel de familie (50%) sau folosirea unei părţi a concediului anual (39%).

În pofida acestor rezultate, la întrebarea "Ce metode de prevenire a infecţiei cunoaşteţi?", cea mai mare pare a mamelor ai căror copii au avut otită (63%) a răspuns în primul rând "Îmi feresc copilul de frig". Însă, în cazul mamelor ai căror copii au avut otită şi iau în calcul imunizarea celui mic prin vaccinare, aceasta este privită ca o opţiune pentru a evita un nou episod al infecţiei, au declarat peste jumătate dintre mamele intervievate. Potrivit studiului, numai 2 din 10 mame şi-au vaccinat copiii - imunizarea copiilor prin vaccinare reprezentând totuşi metoda de prevenire a otitei (generată de pneumococ) recomandată de Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

"Ceea ce noi, doctorii, le recomandăm întotdeauna părinţilor pentru a-şi proteja copiii împotriva efectelor grave ale bolilor infecţioase este să ia măsuri de prevenire a acestora. Să-ţi îmbraci micuţul cu haine potrivite temperaturii de afară este una dintre metodele de prevenire a otitei medii, dar cu siguranţa nu este singura şi cea mai eficientă soluţie. Mai ales în cazul otitei medii, ce poate avea consecinţe grave pentru copil, o metodă eficientă de protecţie este imunizarea prin vaccinarea faţă de infecţiile pneumococice. Vaccinarea îi asigură copilului o protecţie crescută împotriva acestei bacterii, extrem de răspândită în comunităţile de copii. Mai mult, dacă unii copii de la creşă sau grădiniţă fac infecţii respiratorii frecvente, inclusiv otită, riscul de infecţie al celor nevaccinaţi creşte substanţial", a precizat prof. univ. dr. Ioana Alina Anca, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu".

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizarea în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei (aprobarea fiind diferită de la ţară la ţară, în funcţie de opinia agenţiilor de reglementare) şi a otitei acute medii cauzate de tulpinile vaccinare de pneumococ la sugari şi copii, de la 6 săptămâni de viaţă până la 5 ani. În România, vaccinarea anti-pneumococ este disponibilă de mai mult timp pentru a creşte protecţia împotriva bolilor pneumococice invazive precum meningita şi bolilor pneumococice non-invazive, precum otita - câteva zeci de mii de copii fiind imunizaţi până acum împotriva efectelor pneumococului. Costul vaccinării împotriva pneumococului în România este suportat însă de către părinţi, în timp ce multe dintre ţările din vecinătatea României, cum sunt de exemplu Bulgaria, Polonia sau Grecia, au inclus deja vaccinarea anti-pneumococ în programele naţionale.

Mai mult, conform raportului epidemiologic al OMS, publicat în îanuarie 2012, introducerea vaccinării împotriva infecţiei cu pneumococ a dus la un declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningită, bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum şi cei de peste 5 ani, în toate centrele în care s-a desfăşurat analiza. Pentru meningită, cel mai grav sindrom al infecţiei cu pneumococ, a fost evident la 3-4 ani după introducerea vaccinării că numărul cazurilor de meningită determinată de tulpinile vaccinale şi de cele non-vaccinale la copiii sub 5 ani a scăzut. Totodată, a scăzut cu aproximativ 75% şi numărul cazurilor de meningită determinată de toate serotipurile la copiii cu vârsta de peste 5 ani.

Conform studiului realizat în România de ISRA Center, mamele au declarat că printre motivele de a refuza vaccinarea se află, în egală măsură, covingerea acestora că vaccinul „nu are efect" (29%) şi "teama faţă de reacţiile adverse" (28%), urmată de afirmaţia că "mamele ştiu şi pot să poarte de grijă copiilor" (16%). Pentru mamele care nu şi-au vaccinat copilul împotriva otitei şi indecise în privinţa vaccinării (28% dintre respondenţi) motivele ţin de faptul că "nu au toate informaţiile" (30%) sau pentru că „nu ştiu dacă vaccinarea este cu adevărat eficientă" (26%).

Totuşi, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că:

 Vaccinurile pneumococice conjugate disponibile în prezent sunt sigure şi eficace; creşterea numărului de serotipuri prezente în aceste vaccinuri reprezintă progrese semnificative în lupta împotriva morbidităţii şi mortalităţii determinate de bolile pneumococice.

Siguranţa este o chestiune extrem de importantă pentru orice vaccin şi pentru orice producător de vaccinuri, aceasta fiind evaluată pas cu pas în perioada de cercetare şi dezvoltare şi supravegheată continuu după aprobarea vaccinului de către organizaţiile specializate. Mai mult, niciun vaccin nu este aprobat pentru utilizare pe piaţă până când nu se demonstrează în mod riguros că beneficiile vaccinării depăşesc în mod clar riscul de efecte adverse.

 Investiţiile în dezvoltarea unui vaccin sunt semnficative, atât din punct de vedere financiar cât şi ca timp: dezvoltarea unui vaccin parcurge mai multe etape preclinice, care pot dura 5 până la 15 ani, urmate de etapa clinică de dezvoltare, care poate fi finalizată de asemenea în 5-15 ani. Luând în considerare şi perioada de urmărire a siguranţei post-aprobare, întregul proces poate dura aproximativ 10-30 de ani. Iar GSK de exemplu investeşte între 500 de milioane de euro şi 1 miliard de euro în fiecare vaccin.

 În mod ironic, faptul ca imunizarea a făcut ca mai multe boli infecţioase să devină rare sau aproape nemaîntalnite a creat o percepţie falsă în rândul părinţilor şi a cadrelor medicale că imunizarea nu ar mai fi necesară. Însă, tocmai aceste lacune în acoperirea vaccinării au dus la o revenire a unor boli infecţioase extrem de periculoase precum difteria, rujeola şi poliomielită..

Studiul GSK realizat în România face parte dintr-o serie de ample studii realizate de companie la nivel mondial, despre impactul pe care otita medie o are asupra copiilor, precum şi repercusiunile acestei afecţiuni asupra părinţilor. Studiul a fost realizat în 12 ţări din Europa şi Asia-Pacific, Mexic, Canada, Africa de Sud şi Japonia, la care s-a adăugat şi România, şi a intervievat atât părinţi ai căror copii au suferit la un moment dat de otita medie cât şi părinţi ai căror copii nu au trecut prin această boală.

***

Despre studiu

În România, studiul a fost realizat de ISRA Center în noiembrie 2011 pe un eşantion reprezentativ de 203 respondenţi din Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, mame cu copii care au avut otită precum şi mame ai căror copii nu au avut episoade de otită.

Despre infecţia medie a urechii (otită medie)

Infecţia urechii medii este o boală comună copilăriei şi se clasifică în funcţie de simptome, gravitate şi durată. Otita medie se defineşte în general ca prezenţă a unui fluid, însoţită de instalarea rapidă a unuia sau a mai multe simptome de inflamare a urechii, cum ar fi durere de ureche, scurgeri ale urechii, febră şi iritabilitate. Infecţia apare când bacteriile şi/sau viruşii s-au răspândit din partea superioară a gâtului (nasopharynx) la urechea medie prin trompa lui Eustachio (canalul care leagă gâtul de căile nazale şi de urechea medie). Mai mult de jumătate dintre infecţiile urechii medii sunt provocate de bacterii, unele dintre ele putând cauza şi alte boli precum pneumonia şi meningita. Infecţia urechii medii este o boală des întâlnită a copilăriei, în întreaga lume. Se estimează că, până la vârsta de trei ani, 4 din 5 copii au cel puţin un episod de optită şi mai mult de o treime au avut cel putin şase episoade până la vârsta de 7 ani.

GlaxoSmithKline - una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, al cărei portofoliu are la bază o substanţială activitate de cercetare şi dezvoltare. GlaxoSmithKline se dedică îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, ajutându-i să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.gsk.ro şi www.gsk.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii