Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:24 16 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Caviarul - cât plătim pentru luxul de sărbători

ro

18 Dec, 2013 13:58 926 Marime text
Bucureşti, 18 decembrie 2013: Românii care doresc să se bucure de un produs culinar de lux în perioada sărbătorilor, caviarul, trebuie să se informeze cu privire la regulile de etichetare specifice. În caz contrar, ei riscă să plătească scump pentru un produs fals sau să contribuie la declinul unor specii deja aflate pe cale de dispariţie: sturionii. 

Conform unui studiu Ipsos comandat de WWF la inceputul acestui an şi realizat pe un eşantion de 500 de persoane din România, caviarul reprezintă o delicatesă culinară (86%), aşa că nu-i de mirare că peste jumătate dintre oameni ar consuma caviar sau produse din carne de sturion dacă ar avea ocazia. Cu toate acestea, 66% dintre cei care ştiu despre sturioni nu sunt conştienţi că aceşti peşti trebuie omorâţi pentru a se obţine faimoasa delicatesă. De asemenea, majoritatea celor chestionaţi consideră că poluarea, pescuitul excesiv şi distrugerea habitatelor sunt cauzele majore care au dus la declinul sturionilor din Dunăre, în timp ce doar 66% consideră comerţul cu caviar ca fiind o ameninţare la adresa sturionilor sălbatici.
 
România și Bulgaria deţin – încă – singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Ca şi sturionii din întreaga lume însă, şi aceştia sunt astăzi la un pas de dispariție. Cauzele principale sunt pescuitul excesiv și comerțul ilegal cu caviar provenit de la sturionii sălbatici, ambele fenomene fiind sporite din cauza unei cereri tot mai mari pentru caviar, mai ales în perioada sărbătorilor, în ciuda legislaţiei în vigoare. Mai exact, în cele două state-cheie pentru sturionii din Dunăre, România și Bulgaria, atât pescuitul, cât și comerțul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislații ce se află în vigoare până la sfârșitul anului 2015. De asemenea, comerțul internațional cu caviar sălbatic din stocurile de comune - cum ar fi Marea Caspică sau Dunăre - nu este permis. În plus, încă din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice (CITES).
 
Deosebirea caviarului legal de cel ilegal 87% dintre cei care au răspuns la întrebările studiului menţionat anterior nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal, iar 6% consideră că este suficient ca acest produs să fie cumpărat de la un magazin ca să fie legal.
 
Oricine e hotărât să cumpere caviar de la sturioni ar trebui să fie extrem de precaut. Ar trebui să se asigure că ambalajul este perfect sigilat şi are etichetă CITES. Toate recipientele de caviar trebuie să aibă o etichetă de unică folosință, ceea ce înseamnă că ambalajul nu poate fi deschis fără dovezi vizibile și eticheta nu poate fi îndepărtată fără a fi deteriorată. Cerințele de etichetare se aplică pentru tot caviarul – fie că provine din sălbaticie sau de la sturioni de crescătorie. Codul de pe eticheta CITES furnizează informații cu privire la sursa și țara de origine a caviarului , a spus Jutta Jahrl, Coordonatorul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”.
 
Consumatorii informaţi, care ştiu să aleagă corect caviarul şi produsele din sturion pot chiar să ajute la conservarea populaţiilor de sturioni şi să contribuie la susţinerea economiei locale.
 
Fermele de sturioni reprezintă un sector de acvacultură în continuă dezvoltare în România şi Bulgaria, iar atunci când funcționează în conformitate cu principiile de conservare a naturii, această industrie poate avea un efect pozitiv, atât pentru localnici, oferindu-le mijloace de subzistență, cât şi pentru sturionii sălbatici. Dorim ca prin proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună informare la nivelul publicului larg, atât în ceea ce priveşte sturionii, cât şi caviarul, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
 
Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre, WWF- România a demarat proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!” prin care să asigure supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Proiectul reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene. Mai multe informaţii sunt disponibile pe: sturioni.wwf.ro.
 
Note pentru editori:
În prezent, tot caviarul din comerţul internaţional (exporturi, importuri şi reexporturi) trebuie să fie însoţit de documente CITES şi toate containerele şi ambalajele din comerţul internaţional şi domestic trebuie să aibă etichete speciale CITES. Acestea trebuie să includă următoarele informaţii:

Codul standard al speciei
 
Un cod format din trei litere pentru a identifica speciile de sturion, hibrizii sau speciile mixte. BAE, de exemplu, înseamnă nisetru siberian (Acipenser baerii). 
Codul sursei de caviar sau a specimenului W = sturion capturat din sălbăticie
C =sturion de crescătorie
Codul ţării de origine Cod ISO format din două litere.
 
Anul capturii sau al reambalării
 
Anul în care sturionul a fost capturat sau anul în care specimenele au fost reambalate.
Codul oficial de înregistrare a fabricii care l-a procesat sau reambalat
 
Codul este în conformitate cu sistemul naţional de înregistrare pentru fabricile de procesare, pe care ţările trebuie sa îl stabilească. În cazul produselor reambalate, acesta include codul ISO format din două litere al țării în care s-a efectuat reambalarea, dacă aceasta este diferită față de țara de origine.
Numărul de identificare al lotului sau numărul permisului CITES de export  sau numărul certificatului CITES de reexport Codul este eliberat în funcţie de sistemul de monitorizare a caviarului folosit de fabrica de procesare sau reambalare.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii