UN TEMPLU PENTRU CONSTELAȚII. Vasile Urseanu, Bricul “Mircea”, Observatorul Astronomic
UN TEMPLU PENTRU CONSTELAȚII. Vasile Urseanu, Bricul “Mircea”, Observatorul Astronomic
25 Sep, 2026 16:49
ZIUA de Constanta
206
Marime text
206
Marime text

“După îndelungate călătorii pe mări, amiralul se împrieteneşte cu cerul înstelat. La retragerea din viaţa de marinar, el îşi astâmpără setea de azur, de stele şi de infinit manevrând luneta - a doua din ţara noastră ca forţă şi dimensiune - din cupola astronomică ce instalase” – avea să mărturisească sculptorul Teodor Burcă, pe 18 ianuarie 1941, profund afectat de decesul consoartei generosului amiral.

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Sursa foto: http://astro-urseanu.ro
Care fusese unul dintre ctitorii Flotilei Regale. Un ofițer integru, cu viziune și autoritate. S-a remarcat deopotrivă ca bun tehnician, inspirat organizator și ferm comandant. Adulat și respectat de subordonați, admirat de autorități, decorat de regi, împărați, țari și sultani. Regretat de marinarii adevărați pe care i-a inițiat, instruit și modelat în arborada bricului „Mircea”, al cărui prim comandant a fost sau pe puntea crucișătorului „Elisabeta”. Prețuit și evocat de posteritate pentru moștenirea spirituală și donațiile făcute.
Și, pentru toate acestea, desemnat și onorat postum,ca de pe frontispiciul comandamentului instituției, să vegheze actualulparcurs al Flotei Maritime.
Un secol de amintiri
În seara zilei de 26 septembrie 1926, la ora 18.30, încetadin viață, în locuința sa din bulevardul Lascăr Catargiu nr. 35, viceamiralul Vasile Urseanu.
Marți, 28 septembrie, fostul inspector general al Marineia fost condus pe ultimul drum de Vintilă Brătianu, generalul Ludovic Mircescu, ministrul de Război, Grigore Trancu-Iași, ministrul Muncii, contraamiralul Constantin Niculescu-Rizea, viceamiralul Vasile Scodrea, generalul Ioan Culcer, contraamiralii Mihail Gavrilescu, Nicolae Gracovski și Constantin Bălescu, Elie Radu, președintele Consiliului Tehnic Superior, generalul Paul Anghelescu, mareșalul Palatului, generalul Eracle Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei, dr. Stoicescu, generalul Nicolae Petala, comandorul Gheorghe Koslinski, Grigore Golescu, Ion Pictorian, Glogoveanu, arhitectul Ion D. Berindei, inginerul Nicolae Poenaru-Iatan, Gheorghe Mărgineanu, Grigore Stratilescu, generalul Petrescu, vicepreședintele Societății „Virtutea Militară” a veteranilor de război ș.a.
În fața locuinței defunctului erau aliniate o companie din Marina Militară, o companie a Regimentului 2 Vânători cu drapel, o companie din Regimentul 9 Vânători cu muzica, o companie de la Arsenalul Aeronautic, precum și delegații de ofițeri de la Inspectoratul Marinei, Divizia de Dunăre și Divizia de Mare.
La ora 11.00, a început serviciul religios, oficiat de PSS arhiereul Tit Simedrea, înconjurat de arhidiaconul Antonie și diaconul Evghenie Orghidan, preoții Petrescu de la Biserica „Sf. Visarion” și Zamfir Popescu de la Biserica „Sf. Vasile” din Calea Victoriei.
Sicriul, scos pe umeri de o gardă formată din ofițeri de marină,a fost așezat în curte, unde au urmat cuvântările.
În elita României
După colonelul Demetriad, reprezentantul Societății „VirtuteaMilitară”, a urmat contraamiralul Mihail Gavrilescu, carea evocat personalitatea și cariera de excepție a vrednicului camarad: „În timpul activității sale, la datorie, ca și în societate, defunctul amiral a fost o personalitate de elită, toate actele sale purtau pecetea distincției caracterului său.
Avea concepții largi și frumoase, iar pentru realizarea lordesfășura energie, activitate și perseverență uimitoare.
Prin modul distins, prin capacitatea și zelul pe care l-a pus
pentru îndeplinirea acestor misiuni și-a atras totdeauna elogii.
El a supravegheat la Londra construcția bricului «Mircea»,
leagănul Marinei românești, și tot el a fost întâiul comandant al
acestui bric în 1888.
Mai târziu, în 1889, când Marina noastră luase oarecaredezvoltare, îl găsim ca întâiul comandant al crucișătorului modern de atunci «Elisabeta», pe care l-a comandat mai mulți ani.
Amiralul Urseanu a luptat și a contribuit foarte mult la crearea marinei de comerț naționale și la propășirea ei.
Dacă avem astăzi echipaje românești la Dunăre și la Mare
și un pavilion bine reprezentat la Dunăre, aceasta se datorește
în mare parte și lui.
Fie ca toate aceste calități, așa de rare în vremurile de azi,
și care formau personalitatea distinsă a scumpului dispărut, care lasă drept moștenire un nume și iubit de toți cei care l-au cunoscut, fie, zic, ca această moștenire să aducă o slabă mângâiere îndureratei familii.”

Bricul “Mircea”, prima navă-școală a Flotilei Române, velier emblematic achiziționat la propunerea și cu implicarea nemijlocită a viitorului amiral Vasile Urseanu
Domnii Boerescu, dr. Stoicescu, contraamiralul Nicolae Gracovski și viceamiralul Vasile Scodrea au arătat, de asemenea, meritele defunctului ca militar de valoare și distins om în societate, precum și contribuția sa la înființarea și propășirea Marinei Militare.
La ora 12.30, s-a format un cortegiu, alcătuit din carul cu coroanele, trăsurile cu clerul, cele trei perne cu decorații, purtate
de comandori, carul funebru constituit pe un afet de tun tras de șase cai, pe care era amplasat sicriul acoperit tricolorul și pavilionul Marinei, asistența și trupele, puse sub comanda generalului Uică. Acesta a străbătut bulevardul Lascăr Catargiu,
bulevardul Brătianu, strada Franklin, Calea Victoriei, stradaCarol, Calea Rahovei, strada 11 Iunie, strada Cuțitul de argint și Calea Șerban Vodă, până la Cimitirul Bellu, unde a avut loc înmormântarea.
Omagiu post și recunoștință eternă
La un deceniu de la trecerea sa în eternitate, admiratorii amiralului Urseanu au luat inițiativa construirii unui bust al acestuia, care să fie amplasat pe malul mării, lângă Farul Tuzla. Din motive rămase necunoscute, monumentul realizat de sculptorul Teodor Burcă nu a mai fost dezvelit în luna septembrie 1936, așa cum fusese planificat.
În schimb, după Revoluție și preluarea denumirii onorifice, bustul acestuia străjuiește intrarea în sediul Comandamentului Flotei Maritime din Constanța.

Vasile Urseanu pe străzile Parisului. Sursa foto: Biblioteca Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
În anul 1933, cea de-a doua soție a sa, Jeanna Urseanu, născută Puricescu, donează municipalității Capitalei clădirea Observatorului Astronomic, unde în anii următori se va organiza Pinacoteca orașului București.

Donația Doamnei Amiral Urseanu. Preluare din ziarul “Frontul”, de vineri, 23 septembrie 1938, p. 1
Din dorinţa de a arăta cât de mult preţuieşte Straja Ţării, înalta ctitorie a M.S. Regelui Carol al II-lea, precum şi încrederea pe care o avea în această mişcare de regenerare a neamului, în anul 1938, Doamna IoanaAmiral Urseanu“şi-a deschis sufletul ei de bună româncă, pentru tineretul român, singura nădejde într-un viitor mai bun şi a hotărât să doneze două mari moşii cu tot inventarul şi utilajul necesar, pe care străjerii din pătura ţărănească să-şi poată face practica, spre a deveni buni agricultori, iar venitul realizat să sporească puterea acestei instituţii de creştere a tineretului.” Donație pe care, evident, domnulTeofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, a fost onorat să o primească și să o administreze în folosul și spre bunăstarea tinerilor străjeri.
Dincolo de cariera de excepție, numele amiralului Vasile Urseanu dăinuie în memoria posterității prin Observatorul astronomic al municipiului București. Îndrăgostit de astronomie, a doua mare pasiune a sa, după navigaţie, a fost primul preşedinte al Societăţii Astronomice Române, care a urmărit, printre altele, înfiinţarea unui observator astronomic popular pentru răspândirea cunoștințelor astronomice în rândul maselor.

Viceamiralul Vasile Urseanu
Prin eforturi financiare proprii, în anul 1908 a construit o clădireaîn formă de navă de pe bulevardul Colţei (actualul bulevard Lascăr Catargiu), unde va funcţiona primul Observator Astronomic Popular din România. „Mi-am construit casa în formă de yacht, cu cupolă de observator, ca în acelaşi timp când fac observaţii cu luneta pe bolta cerească, să am senzaţia că plutesc şi pe mare” – avea să motiveze înpătimitul astronom.
În imediata vecinătate a clădirii din bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21, o stradă poartă numele celui care a fost viceamiralul Vasile Urseanu, trecut la cele veșnice în urmă cu un secol, la vârsta de 78 de ani.

Parastasul de un an oficiat la Biserica “Visarion”. Anunț publicat de ziarul „Universul” în ediția de duminică, 16 octombrie 1927, p. 7
Celui care patronează spiritual Flota Maritimă și astronomia națională, ETERN ȘI PIOS OMAGIU!
Bibliografie selectivă:
- Marian Moșneagu, Dicționarul marinarilor români, Editura Militară, București, 2008
- Marian Moșneagu, Amiralii României. Dicționar enciclopedic, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017
- Marian Moșneagu, Viceamiralul Mihail Gavrilescu. În arborada destinului, Editura Militară, București, 2025
- „Funeraliile viceamiralului Urseanu”, în “Viitorul”, Anul XIX, nr. 5575, miercuri, 29 septembrie 1926, p. 4.
Sursa foto: http://astro-urseanu.ro & Colecția Marian Moșneagu
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


