Istoria Dobrogei Poveștile Cazinoului (1) (GALERIE FOTO)

 
Tot mai mult ne îndreptăm gândul și bucuria către momentul reinaugurării edificiului emblematic al orașului, Cazinoul. Deja s-au epuizat în online biletele pentru vizitatorii care vor participa la serbările orașului, curiozitatea este mare, festinul organizat de primărie se anunță fastuos. Pentru constănțeni clădirea a căpătat de mult brandul orașului lor. Cei mai în vârstă au participat cu siguranță la evenimente culturale, la nunți, recepții, lansări de carte. Amintirile se află prinse în albumele de familie ale celor mai mulți dintre noi.

Ne facem o datorie de onoare să recuperăm din memoria vremii nașterea și importanța edificiului nu doar pentru oraș, ci pentru țară.
În serialul pe care îl propunem vom aduce date inedite din presa vremii, ilustrații din colecția proprie, reproduceri din lucrările monografice pe care le-am dăruit orașului meu. Să se rețină de către oricine valoarea sentimentală și de patrimoniu a Cazinoului.
 

În urmă cu 115 ani...

15 august 1910. Era o zi de duminică. Presa anunțase din vreme despre inaugurarea Cazinoului comunal și a parcului „Principele Nicolae”.

„Pe o vreme admirabilă şi în prezenţa a mii de oameni s-a făcut inaugurarea noului cazino comunal. În vederea acestei inaugurări şi a serbărilor nautice din port, au sosit numeroase persoane din toate unghiurile ţării. Din Bucureşti, îndeosebi, au venit peste trei mii de vizitatori. Mulţi din ei au rămas fără adăpost petrecând noaptea pe străzi. Hotelierii şi gazdele particulare au profitat de ocazie şi au făcut adevărate speculaţiuni pe spinarea bieţilor vizitatori. În zorii zilei, toată mulţimea care inundase Constanţa şi-a făcut apariţia pe străzi, îndreptându-se spre port şi spre Cazino. Marea liniştită, scăldată de razele strălucitoare ale soarelui, era plină în port de vase îmbrăcate în veştmintele lor de sărbătoare, mii de drapele, simboluri ale tuturor naţiunilor din lume. Pe chei, pe bulevard, în faţa cazinului, ghirlande de verdeaţă şi drapele tricolore completau decorul acesta strălucit.”[1]

Programul fusese anunțat din vreme cu multe detalii:

„Serbările inaugurării vor decurge după următorul program: La ora 10 jum. dim. sfințirea localului, serviciul divin va fi oficiat de S. S. Protoereul județului, înconjurat de întregul cler din Constanța. După oficierea serviciului divin, vor urma cuvântările de deschidere și vizita localului, sub conducerea d-lor arhitecți Renard și Călinescu. La ora 12 dim. banchet oferit de primărie în restaurantul cazinului comunal, ora 3 .30  d. a. Serbarea nautică pe mare în portul Constanța dată de societatea «Regina Elisabeta» a marinarilor civili din portul Constanța, după programul următor: Partea I .—Deschiderea serbărei va fi anunțată prin salve de tunuri. Cursele de bărci.— Cursa I bărci mari cu vele distanța 5000 m. premiul I lei 60, premiul II lei 40. Cursa II bărci mici cu vele distanța 3000 m. premiul I lei 50, premiul II lei 36. Cursa III lotci de pescari cu 2  rame distanța 1000 m. premiul lei 40, premiul II lei 30. Cursa IV bărci de cargobote și poștale distanța 1500 m, premiul I lei 70, premiul II lei 50. Cursa V lotci de pescari cu 3 p. rame, distanța 2000 m., premiul I lei 60, premiul II lei 40. VI bărci de război palmere cu 5 rame, distanță 2000 m., premiul I lei 100, premiul II lei 50. Cursa VII bărci de război mari cu 10 rame, distanța 2000 m., premiul I lei 150, premiul II lei 75.
 Partea II. Manevra de salvare a unui vas naufragiat prin ajutorul rachetelor. Sărituri cu bicicleta în mare și scoaterea lor prin scafandri. Cavaleria navală și alergări de cai pe apă.
Partea III. Curse cu cade distanța 200 m. Premiul I lei 25, premiul II lei 15. Curse de înot distanța 500 metri. Premiul I lei 50, premiul II lei 25.
 Multe alte distracțiuni marine, pe apă, amorul Coanei Marița, Delfinul mărei, Cetatea Levantină, Potemchinul și alte vase în miniatură, Goana după rațe, Pescuire de farfurii etc. etc.
 Reprezentație de gală, dată în sala de spectacole a cazinului comunal, cu următorul program: Beethoven, Grieg, Peer Gynt, executate de orchestra cazinului comunal de sub conducerea d-lui profesor Paschill. «Gregorie», comedie într-un act de d-nii D. Anghel și St. O. Iosif. Interpretarea se va face de către compania dramatică Al. Davila.
Serata Veneția : Seara la orele 1O jum. Deschiderea serbărei va fi anunțată prin mai multe bombe, granate și rachete. Partea I.—Bărci alegorice și producțiuni electrice. Serenade venețiene cu gondole (mandoliniști și chitariști vor cînta în gondole). Piramidele egiptene și statuele romane. Dansuri naționale și dansul mateloților (executate pe un ponton iluminat a giorno). Bombardarea unei fortărețe de către o flotilă navală. Partea II .—Mari jocuri de artificii rachete. Defilarea bărcilor remorcate în largul mării.
 Pentru reușita acestor mari serbări, societatea face mari preparative. La intrarea în port se construiește un frumos arc de triumf, asemenea și tribunele pentru public vor fi impozante și întreg cheiul va fi ornat cu drapele tricolore și ghirlande.

 Barca-automobil, proprietatea prințului Valentin Bibescu, și care are o viteză de 60 de km. pe oră, va face evoluțiuni în interiorul portului și largul mării. Această barcă a obținut premiul I la cursele nautice din Kiel.
Direcția C. F. R. a acordat o reducere de 50 la sută pentru zilele serbării. La ora 11 noaptea pe terasele cazinului se va face cerc, unde se va servi un ceai invitaților”.^[2]

Programul a fost respectat întocmai. Presa centrală a preferat să consemneze mai ales discursurile politicienilor prezenți, care, fiecare își revendica strălucitul eveniment.

Ziariștii constănțeni au fost atenți la detalii. La banchetul dat de primărie celor 220 de invitați la ora prânzului, meniul a fost de inspirație franceză, asemenea și băuturile, de la coniac la șampanie.

Seara, reprezentația teatrală din sala Cazinoului  a fost asigurată de către artiștii companiei « Alexandru Davila». De altfel, spectatorii s-au delectat cu această prestație artistică și în zilele de 16 și 17 august.

Compania „Davila” a prezentat piesele „Gringoire” de Th. Banville, cu marele actor Ion Manolescu în rolul titular, iar A. Davila l-a interpretat pe Ludovic al X-lea. A urmat „Cântecul lebedei” de G. Duval şi Xavier Roux cu Alexandru Davilla, Marioara Voiculescu, Maria Giurgea, Ion Morțun, Romald Bulfinschi,  şi „Refugiul” de Dario Nicodesmi.
Fuseseră, iată, invitați pe scena Cazinoului cei mai mari artiști ai țării primăria rămânând consecventă asupra politicii sale de a susține arta națională.

 

Primul album al Cazinoului