FOTO Ziua Dobrogei, celebrată la Casa Corpului Didactic Constanța! O călătorie prin istoria, tradițiile și poveștile comunităților etnice dobrogene

Casa Corpului Didactic Constanța a organizat vineri, 13 noiembrie 2026, activitatea „Ziua Dobrogei – Cafeneaua dobrogeană. Experiențe împărtășite. Exemple de bună practică”, un eveniment dedicat celebrării diversității etnice, culturale și lingvistice a spațiului dobrogean. Potrivit reprezentanților Casei Corpului Didactic Constanța, devenită deja o tradiție a instituției, întâlnirea a reunit, într-o atmosferă caldă, de dialog și prietenie, reprezentanți ai comunităților turcă, tătară, albaneză, armeană, poloneză, greacă, rusă lipoveană și maghiară, alături de cadre didactice și invitați preocupați de păstrarea și promovarea patrimoniului multicultural al Dobrogei.

Activitatea a fost deschisă de prof. Narciz Amza, profesor metodist în cadrul Casei Corpului Didactic Constanța și inițiatoarea întâlnirii, împreună cu prof. dr. Andreea-Mihaela Artagea, directorul instituției. În deschiderea evenimentului a fost evidențiată importanța cultivării respectului reciproc, a dialogului intercultural și a valorificării diversității etnice, ca expresii ale spiritului de conviețuire care definește Dobrogea.
Un moment deosebit al întâlnirii l-a constituit intervenția fostului senator Christian Gigi Chiru, unul dintre inițiatorii Legii nr. 230/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei. Acesta a rememorat împrejurările în care s-a născut ideea dedicării unei zile speciale Dobrogei și a prezentat demersurile legislative întreprinse în perioada mandatului său parlamentar.

În continuare, prof. Aledin Amet, fost deputat al minorității tătare în Parlamentul României, a adus în atenție istoria, identitatea și valorile culturale ale comunității tătare. Intervenția sa a inclus și prezentarea demersurilor care au condus la instituirea, prin Legea nr. 256/2010, a Zilei Limbii Tătare, sărbătorită anual la 5 mai, un reper important pentru păstrarea și transmiterea limbii materne către noile generații.

Patrimoniul cultural tătar a fost ilustrat și prin prezentarea susținută de dr. Aysun Mamut, care a adus în prim-plan costumul tradițional tătar, evidențiind particularitățile acestuia și semnificația sa în păstrarea identității comunității. Diversitatea tradițiilor vestimentare a fost evidențiată și de bibliotecara Ibolya Negoiță, care a prezentat particularități ale portului tradițional al femeilor maghiare, precum și aspecte din istoria și viața comunității maghiare din localitatea Oituz, județul Constanța.

Prof. Magdalena Baciu-Iacob, inspector școlar, a făcut o incursiune în istoria stabilirii rușilor lipoveni în Dobrogea. Au fost aduse în discuție particularitățile acestei comunități, a cărei identitate se distinge prin păstrarea tradițiilor, a credinței și a obiceiurilor transmise din generație în generație.

Eleni Guriotis, reprezentantă a Comunității Elene „Elpis” Constanța și cunoscută promotoare a limbii și culturii grecești, a evidențiat contribuția grecilor la dezvoltarea Dobrogei moderne, evocând rolul comunității elene în viața economică, socială, educațională și culturală a regiunii. În aceeași direcție, Azaduhi Benlian, implicată activ în viața culturală a comunității armene din Constanța, a prezentat repere din istoria armenilor dobrogeni și contribuția acestora la dezvoltarea orașului Constanța. Intervenția sa a inclus evocarea unor personalități de origine armeană care s-au remarcat la nivel județean și național.

Dimensiunea educațională a promovării multiculturalității a fost ilustrată de prof. Iomer Subihan, care a vorbit despre o serie de tradiții religioase ale comunității turce. Prezentarea a fost completată cu imagini de la activitățile educative desfășurate împreună cu elevii Școlii Gimnaziale Nr. 30 „Gheorghe Țițeica” și ai Liceului cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru” din Constanța.


Comunitatea albaneză a fost reprezentată de Hristu Buzu, implicat în organizarea comunității albaneze din Constanța încă din anii ’90, a cărui participare a completat perspectiva asupra diversității etnice și asupra legăturilor istorice dintre comunitățile care au contribuit la dezvoltarea regiunii. Un alt moment al întâlnirii a fost dedicat comunității poloneze, prin intervențiile Mirunei Dobre și Barbarei Breabăn, aceasta din urmă fiind președinta filialei Constanța a Uniunii Polonezilor din România, organizație înființată în anul 1991. Cele două invitate au adus în prim-plan prezența polonezilor în Dobrogea și preocuparea pentru conservarea limbii, a tradițiilor și a identității culturale a comunității.

Întâlnirea a inclus și un moment literar susținut de Nermin Hogea, care a recitat una dintre propriile creații poetice, adăugând manifestării o notă de sensibilitate și emoție și evidențiind rolul literaturii în exprimarea identității culturale.

Activitatea s-a încheiat cu intervenția prof. dr. Răzvan Raul Ivan, istoric, scriitor, publicist și profesor la Liceul Teoretic „Decebal” din Constanța, care a propus participanților o amplă incursiune în istoria Dobrogei, de la Antichitate până în contemporaneitate. Acesta a prezentat principalele etape ale populării regiunii, explicând contextul istoric în care diferitele comunități etnice s-au stabilit și au contribuit la configurarea identității dobrogene.

În acord cu tema întâlnirii, „Cafeneaua dobrogeană”, istoricul a oferit și o prezentare a istoriei cafelei și a cafenelelor, evidențiind rolul acestora ca spații de socializare, de schimb de idei și de întâlnire între oameni și culturi. Intervenția sa a constituit o încheiere sugestivă a evenimentului, reunind simbolic istoria, dialogul și tradiția ospitalității dobrogene.
„Cafeneaua dobrogeană” a demonstrat, încă o dată, că Dobrogea nu reprezintă doar un spațiu geografic sau o pagină de istorie, ci o comunitate vie, construită prin contribuția tuturor celor care au numit-o și o numesc acasă.


PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.