Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:15 24 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

ro

15 Oct, 2020 00:00 1713 Marime text

La 15 octombrie 1879, prințul Carol I făcea prima sa incursiune în Dobrogea, la aproape un an de la revenirea provinciei sub administrație românească.

Însoțit de Mihail Kogălniceanu, ministru al Afacerilor Interne, domnitorul călătoreşte pe vaporul austriac „Arpad“ și ajunge la Tulcea, fosta reşedinţă otomană a Dobrogei, rămânând plăcut impresionat de primirea pe care i-o face populația pestriță, de toate etniile, în orașul fastuos gătit de sărbătoare. Seara are loc un dineu la care participă 60 de notabilităţi, încheiat cu foc de artificii.

Este o vizită de mai multe zile, în care suveranul vizitează școli, cazarme, biserici și pune el însuşi piatra de temelie a monumentului Independenței, care avea să poarte inscripția: „Ridicatu-sa acest monument de cetăţenii tulceni ai ţării, în anul MDCCXCIX spre vecinica amintire a readucerii Dobrogei la căminul strămoşesc prin vitejia armatei române sub conducerea Regelui Carol I".
 
Iată cum rememorează, 25 de ani mai târziu, ziarul „Dobrogea” (V, nr. 123, 5 mai 1904) această vizită istorică a celui mai important domnitor al României, precum și realizările ulterioare din provincia transdunăreană, asupra căreia „ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic”:

La 15 Octombrie 1879, cînd a vizitat pentru întîia dată Dobrogea, Domnitorul Carol I, azi Regele Romîniei, punînd piciorul pe pămîntul Tulcei, a pronunţat următoarele cuvinte: «Mulţumesc pentru frumoasa întîmpinare ce'Mi faceţi: Voi iubi Dobrogea precum iubesc Romînia, din care astă-zi face parte. Toate silinţele Mele vor fi îndreptate spre a da acestei provincii dezvoltarea cea maI întinsă şi fericită, la care are drept prin importanţa şi poziţia sa».
În adevăr, în lungul interval de 25 ani, de cînd această provincie a fost realipită la Patria-Mumă, ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic asupra destinelor ei.
Azi Dobrogea, graţie viului interes ce i s'a purtat, privită din toate punctele de vedere, prezintă aspectul unei ţări civilizate. În direcţiunea culturală s'a lucrat cu atîta rîvnă, mai ales la sate, încît n'au rămas de cît prea puţin localităţi unde să nu se găsească o şcoală. Cu foarte multă dreptate afirmă d. Luca Ionescu, prefectul judeţului, în expunerea situaţiunei pe anul trecut, că în nici un judeţ din stînga Dunărei nu există şcoale aşa frumoase ca în judeţul Tulcea.
Sentimentele naţionale şi iubirea de patrie au prins puternice rădăcini în inimele dobrogenilor, şi de la Kilia pînă la Arab-Tabia, toată suflarea, indiferent de origină, simţeşte romîneşte. Prin şcoală, care a fost de o potrivă deschisă şi obligatorie pentru toate neamurile ce alcătuesc populaţiunea acestei provincii, sentimentele nobile, adormite de veacuri, au fost redeşteptate, şi dobrogeanul a fost chemat a-şi exercita şi drepturile sale. De unde mai înainte dobrogeanul nu ştia de cît datoriile sale, azi, graţie regimului constituţional, el ştie că are şi drepturi; şi atunci cînd le vă căpăta în întregime, va şti să şi le exercite, animat de toate bunele sentimente pentru patria sa.
Cultul celorl'alte religiuni, n'a fost întru nimic stînjenit, din contra. Statul romîn cheltueşte sume destul de însemnate pentru întreţinerea moscheelor şi a şcoalelor musulmane din Dobrgea, - de alt-fel, în cazul de faţă, o excepţiune care onorează stăpînirea romînească în această provincie.
Porţile mari ale instituţiunilor de dreptate, au fost largi deschise şi justiţia a fost de o potrivă pentru toţi, - fără nicI o deosebire de origină sau confeziune.
Mai mult: pentru populaţiunea musulmană s'au constituit tribunale prezidate de kadii, cari judecă neînţelegerile ivite între musulmani după prescripţiunile Coranului. Şi aceste instituţiuni sînt întreţinute tot pe socoteala statului romîn.


 DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

 

O altă dovadă despre interesul ce a purtat stăpînirea românească populaţiunei acestei provincii, a fost împroprietărirea. Se ştie că şi aci nu s'a ţinut seamă de origina împroprietăriţilor. S'a făcut chiar ceia ce nicI cînd-va nu s'a pomenit în atari ocaziuni: Din proprietăţile statului s'au dat pămînturi de cultură pe preţuri cu totul neînsemnate şi cu condiţiunile de plată cele mai avantajoase posibile.
În locul căilor de comunicaţie cari la venirea nouei stăpîniri aci, se aflau într'o stare cu totul primitivă, formînd o piedecă de neînlăturat comerţului, azi Dobrogea e brăzdată în lung şi lat de şosele solide şi bine construite; o cale ferată, un pod mare peste Dunăre, un serviciu de navigaţiune fluvial şi maritim, fac ca comerţul Dobrogei să înflorească din zi în zi; iar porturile Sulina şi Constanţa, au devenit prin aceasta porturi cu o reputaţiune europeană.
Pentru înlesnirea atît a comerţului, a administraţiei, cît şi a publicului în general, toate comunele din Dobrogea sînt legate prin fire telefonice. Prin urmare nimic din ceia ce necesită unui stat civilizat nu lipseşte acestei provincii Totul s'a făcut atît de bine, şi într'un interval atît de scurt. Ceia ce în alte părţi a necesitat, pentru a se săvîrşi, secole întregi, aci s'a făcut numai în 25 ani.
Populaţiunea dobrogeană a arborat drapele şi oraşul a fost frumos pavoazat pentru primire după 25 ani a Aceluia care cu atîta înţelepciune, rupînd lanţurile robiei şi a lincezelei de secole, a condus destinele acestui ţinut.
Azi Dobrogea a fost în sărbătoare, de pretutindeni se înălţau către Cer rugi A-Tot-Puternicului, pentru a dărui viaţă lungă Înţeleptului Rege Carol I şi Augustei Sale Dinastii.
De pe colnicul «Hora», de la poalele monumentului comemorativ care va vorbi viitorimei despre vitejia armatei romîne şi a Marelui ei Căpitan, ducînd în depărtări şi glorificînd faima ostaşilor şi înţelepciunea Bunului Suveran, înconjurat de Augusta Dinastie M.S. Regele Carol I a mai privit odată peste frumoasele plaiuri ale Dobrogei pentru a cărei liberare a făcut cele mai mari sacrificii.
Şi dacă Regele iubit, prin această vizită ne-a dat încă odată dovada dragostei Sale, nu e mai puţin adevărat că şi populaţiunea dobrogeană a ştiut să-şi manifeste cele mai calde sentimente de iubire, către Acela, care cu preţul sacrificiului ne-a redat viaţa naţională, - dreptul de a trăi.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“ 
#Autor Stoica Lascu 
 
Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.    

DREPTURI DE AUTOR  
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto: mistereledunarii.wordpress.com

Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari