Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:51 26 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Un veac și jumătate de la înființarea Societății române de cultură și limbă din Silistra

ro

12 Oct, 2020 00:00 1768 Marime text
 
Se împlinesc astăzi 150 de ani de la înființarea Societății române de cultură și limbă din Silistra.
Învățătorul Costache Petrescu, unul dintre întemeietorii Școlii românești din Dobrogea, era cel care, în anul 1865, înființa „Eforia şcoalei române din Silistra”, care avea scopul de a asigura profesorilor și elevilor materialele didactice necesare, iar pe 12 octombrie 1870 punea bazele „Societății de cultură şi limbă”, instituţie „ce avea ca scop să propage, între românii din aceste părţi, învăţătura limbii materne, ajutarea comunităţii locale şi şcoalelor… conlucrarea în vederea educaţiei naţionale”.

După Războiul de Independență, inimosul dascăl se stabilește în Constanța, unde este institutor şi director la Şcoala primară, apoi translator de limbi orientale la Prefectura judeţului Constanţa.
În cele 44 de pagini ale studiului „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”, https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/pagini-din-istoria-culturii-romanesti-in-dobrogea-inainte-de-1877-de-i-n-roman-2568.html apărut în 1920, juristul și gazetarul I.N.Roman dedică un capitol înființării „unei noi instituțiuni culturale”, trecând în revistă obiectivele și misiunea sa, precum și activitățile care se regăsesc în „Memorialul societății”, scris „de mâna preşedintelui Costache Petrescu”:
 
„La 12 Octombrie 1870 s'au pus bazele unei noi instituţiuni culturale: «Societatea română de cultură și limbă din Silistra».
Scopul ei, definit de art. II din statute, era următorul:
A propaga, prin toate mijloacele putincioase, între Românii din aceste părți învăţătura limbii materne (româna), a ajuta Comunitatea română şi Eforia şcoalelor române de aice în afacerile şi misiunea lor;
A conlucra la desvoltarea eclucaţiunii naţionale şi a apăra privilegiile ei:
protejând şcoalele urbane şi rurale din toată Dobrogea şi stăruind a înființa şi o şcoală de fete în oraşul Silistra;
cerând şi activând prin stăruinţele sale înmulţirea şi îmbunătăţirea şcoalelor;
stăruind din toate puterile pentru exacta punere în lucrare a donaţiunilor făcute în favoarea învățăturii publice;
apărând drepturile legitime ale corpului învăţătoresc, prin toate mijloacele legale;
ajutând pe junii şcolari români lipsiţi de mijloace de aci și din Dobrogea;
stăruind a susține o şcoală cu patru clase primare pentru juni sau adulţi, în orele de noapte iarna şi în în zilele de sărbătoare vara şi a complecta biblioteca şcoalei pentru folosul naţional, etc.
Chiar fară a mai socoti acel „etc." cu care această enumerare se închee, trebue să recunoaştem că «Societatea» îşi propunea un mare program de muncă, pentru a căruia aducere la îndeplinire ar fi trebuit să aibă însemnate mijloace materiale şi o nestingherită libertate de acţiune.
Puteau fi membri toţi Românii cari manifestau această dorință prin o cerere adresată preşedintelui, iar acesta putea sa-i admită imediat, rămânând ca comitetul să le decearnă mai târziu diplomele cuvenite (art. IV). Persoanele condamnate şi nereabilitate pentru delicte ordinare şi infamante, cum și membrii corpului didactic pe drept îndepărtați din posturile lor, pentru cauză de moralitate, nu erau primiți (art.V). Persoanele care, fiind admise, cădeau ulterior în culpă pentru vreo conspirație politică și membrii cari nu-și plătiau la timp cotizațiile ori perdeau calitatea de Român, se excludeau din Societate (art.IV). Societatea ținea adunări generale odată pe an și comitetul odată pe lună vara și odată pe săptămână iarna, afară de ședințele extraordinare, ce se puteau ținea de câte ori se simțea nevoie (art.VII). Ea avea să se declare definitiv constituită de îndată ce statutele aveau să fie semnate de 20 de membri (art.VIII). Comitetul societății se compunea din un președinte, un vice-președinte, un casier și trei secretari, (art.IV). Fondurile se alcătuiau din cotizațiunile membrilor de un leu pe lună, din cotizațiunile de un leu odată pentru totdeauna, la primirea diplomei, pentru acoperirea cheltuelilor tiparului, și din darurile, subvențiunile și donațiunile ce i s’ar face (art.XIII-XVI). Pentru înlesnirea membrilor din ţările române, s'a dispus ca ei să-şi poată plăti cotizaţiunile şi să poată încredinţa donaţiunile unor delegaţiuni, compuse din câte trei membri, cu reşedinţa în capitalele tuturor judeţelor (art. XVl).
Regulamentul avea 74 de articole.
Membrii primului comitet au fost: Preşedinte: C. Petrescu; Vice-preşedinte: Părintele Chr. Zaharia; Casier: C. Săulescu; Secretari: P.I. Droc, N. Petrescu şi S. Teodorescu.
Societatea îşi avea sigiliul ei deosebit, de forma şi mărimea celui al Eforiei, purtând, conform art. 72 din Regulament, pe lângă titlu «marca imaginei lui Romulu şi Remu», în treacăt fie zis, slab executată[…]
«Memorialul Societății» ne dă oarecare lămuriri în privinţa activităţii sale. El e scris în întregime de mâna preşedintelui Costache Petrescu (de unde se vede de ce puţin folos îi erau cei trei secretari), şi nu e primul «Memorial» : În frunte, pe cupertă, stă scris, într'adevăr, «No. 2»; ceva mai jos, după titulatură, se lămureşte că e «urmare după Memorialul No. 1» şi la sfârşitul ultimei pagini (a 28-a) într'o notă, iscălită de preşedintele C. Petrescu, se adaogă că «Memorialul Societăţii urmează la mănunchiul făcut sub No. 3, început la 11 Noembrie 1871». Ne lipseşte, adecă, şi începutul şi continuarea şi sfârşitul «Memorialului»; iar în «mănunchiul» No. 2, ce-l avem dinainte, ni s'au păstrat, pe cele 28 de pagini scrise, 97 de însemnări; de la No. de ordine 28 din 15 Ianuarie (ceeace însemnează că în «mănunchiul» No.1 erau 27 de înregistrări), până la No. 125; din seara zilei de 11 Noembrie 1871, de unde înregistrările trec în «mănunchiul» No. 3.
«Memorialul Societății» nu e, drept vorbind, numai al Societăţii, ci şi al Eforiei şi al Comunităţii, de oarece, cum am mai spus-o, găsim în el înregistrate şi corespondenţa şi hotărârile acestor instituţii.”

#citeşte mai departe în „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”
#I.N.Roman
 
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto: Revista Graiul Românesc (iunie,1927-Bibl.Jud.Cța)
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”, de I. N. Roman: „Satele dobrogene - o Dacie în miniatură”
 
Comentarii








Cele mai recente postari